Oameni & Fapte – 21 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 21 aprilie 2020, 06:00
– Este cea de-a 112-a zi a lui 2020. Au rămas 254 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:23 şi va apune la ora 20:18.
– Creştinii ortodocşi și cei greco-catolici sărbătoresc a treia zi de Paști.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Creativității și Inovației”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/284, și care este marcată la şase zile de la data naşterii celui mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), şi cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU doreşte să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obţinut în special printr-o abordare ştiinţifică, economică şi culturală care este în permanenţă creativă şi inovatoare.
– Este și „Ziua Holocaustului în Israel”, care se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, în ziua de 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic). Data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic.
– Conform legendelor, la 21 aprilie 753 î. Hr. Romulus și Remus au construit Roma, marcând nașterea vechiului Imperiu Roman, iar în 1535, s-a observat deasupra orașului suedez Stockholm „fenomenul halou” (un inel luminos, multicolor, apărut pe bolta cerească în jurul Soarelui), faptă descrisă de artistul Urban Larsson în faimoasa pictură „Vädersolstavlan”. În 1689 un mare incendiu a cuprins Biserica Neagră din Brașov, distrugând acoperișul și mobilierul din interior. În 1836 texanii conduşi de ofiţerul american Sam Houston au învins armata generalului mexican Antonio López de Santa Anna în bătălia de la San Jacinto, iar în 1877 artileria turcă bombarda malul românesc al Dunării, pe toată lungimea graniței, ţintind Brăila, Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În 1882 s-a încheiat, la Sankt Petersburg, un acord între România și Rusia, cu privire la lichidarea datoriilor din Războiul de Independenţă din 1877-1878, iar în 1895 s-a promulgat Legea minelor, care prevedea, pentru prima dată în România, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, statul român preluând astfel proprietatea asupra zăcămintelor minerale și metalifere.
– La 21 aprilie 1944 femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot, iar în anul 1949, celebra soprană americană de origine greacă Maria Callas s-a
căsătorit cu industriaşul italian Giovanni Battista Meneghini, deși „La Diva” era mai tânără cu… 37 de ani. În 1960 s-a inaugurat oraşul Brasilia, construit în perioada 1957-1960, care devenea capitala federală a Braziliei, în locul oraşului Rio de Janeiro, iar în anul 1965, România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, organizaţie interguvernamentală, cu sediul la Montreal, în Canada.
– În 1995 exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare, iar în 2003 s-a ales procurorul Curții Penale Internaționale de la Haga, primul tribunal mondial permanent menit să judece individual persoane acuzate de crime de război, genocid precum și alte încălcări flagrante ale drepturilor omului. La 21 aprilie 2009 a fost anunţată descoperirea planetei Gliese 581e, care se află la 20 de ani lumină de Terra, iar în anul 2012, inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasă a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%.
– La 21 aprilie s-au născut: pictorul italian Ludovico Carracci (1555); ţarina Ecaterina a II-a [cea Mare] a Rusiei (1729); fizicianul, matematicianul şi astronomul francez Jean-Baptiste Biot (1774); scriitoarea britanică Charlotte Brontë (1816); istoricul și filosoful francez Hippolyte Taine (1828); omul politic şi publicistul danez Fredrik Bajer, laureat Nobel (1837); zoologul german Oskar Hertwig (1849); economistul și sociologul german Max Weber (1864); regizorul american de film, operatorul, scenaristul și producătorul Edwin S. Porter, pionier al filmului mut (1870); fizicianul american Percy Williams Bridgman, laureat Nobel (1882); chimistul elvețian Paul Karrer, laureat Nobel (1889); fotojurnalista americană Eve Arnold (1912); cineastul britanic Gilbert Taylor (1914); actorul american de origine mexicană Anthony Quinn (1915); compozitorul şi dirijorul italian Bruno Maderna (1920); pianista americană de origine română Lory Wallfisch (1922); regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1926); actriţa italiană de film Silvana Mangano (1930); gimnastul, antrenorul, arbitrul şi profesorul român Nicolae Vieru (1932); prozatoarea română Oana Orlea (1936); compozitorul român Vasile Spătărelu (1938); scenograful român Nicolae Edulescu (1943); compozitorul român de muzică uşoară Dan Stoian (1944); vocalistul, compozitorul şi bateristul american Iggy Pop (1947); lingvistul român Gheorghe Sarău (1956); interpreta şi compozitoarea română de muzică folk Tatiana Stepa (1963) și balerinul român Alin Gheorghiu, prim solist la Opera Națională București (1973).
– În 21 aprilie au murit: filosoful francez Pierre Abélard (1142); regele Henric al VII-lea al Angliei, fondatorul dinastiei Tudor (1509); episcopul, poetul şi exegetul francez Antoine Godeau (1672); poetul dramatic francez Jean Racine (1699); filosoful, scriitorul şi ministrul român Vasile Conta
(1882); scriitorul american Mark Twain (1910); baronul german Manfred von Richthofen [„Baronul Roșu”], as al aviației de vânătoare din Primul Război Mondial (1918); actriţa italiană de teatru Eleonora Duse (1924); poetul britanic Robert Seymour Bridges (1930); economistul englez John Maynard Keynes, fondator al doctrinei economice care-i poartă numele (1946); compozitorul român Stan Golestan (1956); fizicianul britanic Sir Edward Victor Appleton, laureat al Premiului Nobel (1965); juristul, omul politic şi diplomatul român Dimitrie N. Ciotori (1965); filosoful român Nicolae Bagdasar (1971); pictorul, graficianul şi arhitectul israelian de origine română Marcel Iancu (1984); violonistul şi dirijorul austriac Willi Boskowsky (1991); dirijorul român de cor Vasile Pântea (2003); cântăreaţa, compozitoarea şi pianista afro-americană Nina Simone, numită și „regina muzicii soul” (2003); sculptorul canadian de origine română Nicăpetre (2008); spaniolul Juan Antonio Samaranch, fost președinte al Comitetului Internațional Olimpic (2010); omul politic american Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon (2012); traducătoarea și scriitoarea de limbă germană Elisabeth Axmann, originară din România (2015); cântăreţul, compozitorul, textierul, producătorul muzical şi multi-instrumentistul american Prince [Rogers Nelson], maestru al funk-ului, pop-ului, rock-ului şi R&B-ului, unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (2016); agronomul şi profesorul român Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti români în viticultură şi enologie (2016); sportivul român Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (2017); regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos (2018); actorul și regizorul american Ken Kercheval, cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul de film „Dallas” (2019) și fizicianul şi profesorul român Aureliu Emil Săndulescu (2019).
Septimiu Cioloboc
