Oameni & Fapte – 21 August

– Este cea de-a 233-a zi a lui 2018. Au rămas 132 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:27 şi va apune la ora 20:22.

– Azi este „Ziua Medicinei Militare”, deoarece la 21 august 1862 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat în asigurarea sănătăţii efectivelor militare. Diseară va începe sărbătoarea islamică Eid al-Adha (Marea Sărbătoare sau Sărbătoarea Sacrificiului), care se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj la Mecca, între 22-24 august, şi comemorează momentul când Profetul Ibrahim (Avraam) a ascultat de porunca lui Allah de a-şi sacrifica propriul fiu pentru a-i testa credinţa.

– La 21 august 1745 Marele Duce Petru Fedorovici, care avea să devină ţarul Petru al III-lea al Rusiei, s-a căsătorit cu prințesa germană Sophie Friederike Auguste von Anhalt-Zerbst-Dornenburg, viitoarea Ecaterina cea Mare, iar în
1772 regele Gustav al III-lea al Suediei a impus o nouă constituție a ţării, prin care a instaurat un scurt regim absolutist.

– În 21 august 1818 s-a promulgat ultimul act fanariot din Ţara Românească, „Legiuirea Caragea”, care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii, iar în 1831 a izbucnit rebeliunea sclavilor din Southampton County, statul american Virginia, condusă de Nat Turner, când au fost uciși 55 de albi înainte ca poliția să oprească protestatarii. Turner era un fanatic religios, care susținea că primea ordine de la Dumnezeu.

– La 21 august 1897 chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer sintetiza heroina prin metoda folosită de chimistul englez Charles Robert Wright în anul 1874. Până în 1910 heroina a fost etichetată ca derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii. În 21 august 1911 pictura „Mona Lisa” aparţinând italianului Leonardo da Vinci a fost furată din Muzeul Luvru din Paris, urmând să fie recuperată după două zile.

– Între 21-22 august 1938 a avut loc, la Bled (în fosta Iugoslavie), ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, pentru a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul Primului Război Mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive. Pactul a fost destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către fascişti, în martie 1939.

– În anul 1940 revoluţionarul bolşevic Leon Troțki, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în Revoluția bolșevică, a fost asasinat în Mexic unde fusese exilat de dictatorul Stalin, iar pe 21 august 1945 regele român Mihai I a cerut demisia guvernului dr. Petru Groza, pentru a se putea constitui un nou cabinet, reprezentativ, încurajat fiind de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei. După refuzul premierului, suveranul a intrat în cunoscuta „grevă regală” (până la 6 ianuarie 1946), când nu a mai contrasemnat decretele-lege, care deveneau nule din punct de vedere constituţional.

– La 21 august 1955 a avut loc, la Bucureşti, prima emisiune experimentală de televiziune din România (între orele 20:00-22:00), iar în 1959 a intrat în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, betatronul BOB, primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România. Tot în 1959 Insulele Hawaii (fostele Insule Sandwich, arhipelag vulcanic în Oceania) deveneau cel de-al 50-lea stat american, iar la 21 august 1961 a fost furat celebrul tablou al lui Goya, „Ducele de Wellington”, de la Galeria Națională din Londra. Pictura a fost recuperată abia în 1965.

– La 21 august 1965, în urma adoptării unei noi constituţii, a fost proclamată Republica Socialistă România, iar în anul 1968 trupele a cinci state membre ale Tratatul de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt „Primăverii de la Praga”. România a condamnat agresiunea, iar la Bucureşti a avut loc un mare miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei.

– În 1978 s-a inaugurat Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, iar la data de 21 august 1980 a intrat în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu, conceput şi realizat integral în ţară. Eliberarea bruscă de dioxid de carbon de la Lacul Nyos din Camerun, fapt petrecut în 1986, a ucis peste 1.700 oameni și mii de animale.

– În 2012 Curtea Constituţională a României a invalidat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. În perioada 21-26 august 2018 se desfăşoară, la Dublin, în Irlanda, cea de-a IX-a „Întâlnire mondială a familiilor”, cu tema „Evanghelia familiei: bucurie pentru lume”.

– În 21 august s-au născut: constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (1698); inventatorul scoțian William Murdock (1754); matematicianul și fizicianul francez Augustin Louis, baron de Cauchy (1789); istoricul şi publicistul francez Jules Michelet (1798); inventatorul american William Kelly (1811); chimistul belgian Jean Servais Stas (1813); chimistul francez Charles Frederich Gerhardt (1816); anatomistul german Carl Gegenbaur (1826); desenatorul, ilustratorul şi graficianul englez Aubrey Beardsley (1872); compozitorul şi dirijorul român Ioan Bohociu (1874); entomologul român Gheorghe Fințescu (1875); fizicianul român Augustin Maior (1882); compozitoarea franceză Lili Boulanger (1893); matematicianul român Alexandru Pantazi (1896); regizorul român, scenaristul şi inovatorul în domeniul tehnicii cinematografice Paul Călinescu (1902); pianistul, compozitorul de muzică de jazz şi şeful de orchestră afro-american Count Basie (1904); regizorul, scenaristul şi producătorul american de filme de animaţie Friz [Isadore] Freleng, semnatar al unor filme ca „Pantera roz” şi „Bugs Bunny” (1905); matematicianul rus Nikolai Bogoliubov (1909); pianista şi compozitoarea mexicană Consuelito Velasquez, autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho” (1916); poetul român Marius Munteanu (1920); actorul român de revistă Gioni Dimitriu (1921); medicul şi pedagogul israelian de origine română Reuven Feuerstein (1921); actorul român de origine aromână Toma Caragiu (1925); regizorul de film, actorul şi scenaristul francez Maurice Pialat (1925); actorul român Jean Constantin, maestru al comediei (1927); editorul şi operatorul român de imagine Aurel Kostrakiewicz (1930); etnologul român Maria Bocşe (1931); inginerul român de sunet Theodor „Freddy” Negrescu (1931); publicistul român Valentin Păunescu (1933); fizicianul american John Lewis Hall, laureat Nobel (1934); interpretul american de country, producătorul şi actorul Kenny Rogers (1938); actriţa română Ilinca Tomoroveanu, nepoata poetului Octavian Goga (1941); regizorul american de film şi scenaristul Hugh Wilson (1943); pictorul român Mihai Cismaru (1943); regizorul australian de film Peter Weir (1944); artistul plastic român Ion Tiţoiu (1949); cântărețul, compozitorul, basistul și producătorul britanic Glenn Hughes, membru al trupelor rock „Deep Purple” și „Black Sabbath” (1951); pictorul român Marcel Lupşe (1954); regele Mohammed al VI-lea al Marocului (1963); informaticianul și omul de afaceri american Sergey Mikhaylovich Brin, co-fondator al companiei „Google” (1973) şi atletul jamaican Usain Bolt, campion olimpic şi mondial la sprint (1986).

– La 21 august au murit: prozatorul, istoricul, filosoful, cărturarul şi domnitorul român Dimitrie Cantemir, umanist de talie europeană (1723); fizicianul american de origine engleză Sir Benjamin Thompson, conte de Rumford (1814); publicistul şi omul politic român Ion Rusu Abrudeanu (1934); scriitorul și naturalistul german de origine franceză Adelbert von Chamisso (1838); politicianul şi scriitorul francez Vincent-Marie Viénot de Vaublanc, conte de Vaublanc (1845); politicianul și revoluţionarul rus Leon Troțki (asasinat în 1940); scriitorul danez Henrik Pontoppidan, laureat al Premiului Nobel (1943); poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] Cerna-Rădulescu (1990); poetul, traducătorul şi publicistul român Eugen Jebeleanu (1991); istoricul literar şi poetul român Constantin D. Papastate (1992); mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (1993); dirijorul englez de etnie rusă Anatol Fistoulari (1995); fizicianul, astrofizicianul și matematicianul indian Subrahmanyan Chandrasekhar, laureat Nobel (1995); muzicologul român Radu Gheciu (2003); omul de afaceri, publicistul şi eseistul român Iosif Constantin Drăgan (2008); juristul şi profesorul român Tudor Drăganu (2010); filosoful român Constantin I. Gulian (2011); antrenoarea română şi arbitra internaţională de gimnastică Maria Simionescu (2012); producătorul muzical american Sid Bernstein (2013); actorul român Marin Moraru (2016) şi legionarul român Petre C. Baciu, care a participat la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă (2017).

Septimiu Cioloboc