Oameni & Fapte – 21 februarie
Publicat de Corina Muntean, 21 februarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 52-a zi a lui 2022. Au rămas 313 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:16 şi va apune la ora 17:56.
– Astăzi e „Ziua Internaţională a Limbilor Materne”, marcată de UNESCO, începând din anul 2000, pentru a proteja şi revigora bogata diversitate culturală prin promovarea limbilor străine ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare. La origine a fost „Ziua Mişcării pentru Limbă”, comemorată în Bangladesh începând din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de poliţie, deoarece au militat pentru recunoaşterea limbii bengali în Pakistan, ce cuprindea pe atunci şi teritoriul de astăzi al statului Bangladesh.
– Este și „Ziua Internațională a Ghidului de Turism” sărbătorită, din 1990, la inițiativa WFTGA (Federația Mondială a Asociațiilor de Ghizi de Turism), cu vizite ghidate gratuite oferite de către ghizii autorizați, în mai multe locuri din întreaga lume.
– În SUA este „Ziua Preşedintelui” („President’s Day”), sărbătorită anual, în a treia zi de luni din februarie. Iniţial a fost marcată în ziua de 22 februarie, în onoarea lui George Washington, primul preşedinte al SUA, născut la data de 22 februarie 1732. Din 1971, „President’s Day” este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani.
– La 21 februarie 1431 a început procesul eroinei franceze Ioana d’Arc, Fecioara din Orleans, iar în anul 1613 Mihail Romanov, fiul patriarhului Moscovei, a fost ales ţar al Rusiei, faptă care a dus la întemeierea dinastiei Romanov. În 1848 a apărut, la Londra, Manifestul Partidului Comunist, redactat de filosofii germani Karl Marx și Friedrich Engels, iar în 1907 a intrat în vigoare Legea pentru organizarea Marinei Comerciale Române.
– Pe 21 februarie 1916 la Verdun, în Franţa, a început cea mai distrugătoare bătălie din Primul Război Mondial, soldată cu circa un milion de
victime. Lupta s-a încheiat în decembrie 1916, prin respingerea definitivă de către armata franceză a atacurilor germane. Deși s-a terminat, oficial, cu o victorie franceză, Bătălia de la Verdun n-a adus părții învingătoare niciun avantaj strategic important.
– În anul 1941 ordonanța guvernului maghiar nr. 1440/1941 a anulat în Transilvania de Nord-Est, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. S-au anulat, în același timp, și toate achizițiile făcute de români în perioada 1918-1940. La 21 februarie 1947 omul de ştiinţă american Edwin H. Land și-a prezentat, la „Optical Society of America” din New York, invenția sa, „Polaroid Land Camera”, primul aparat de fotografiat la minut. Între 21-23 februarie 1948, Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat şi de constituire a partidului unic (Partidul Muncitoresc Român) a desăvârşit evoluţia către instaurarea regimului monopartid, de tip totalitar, în România. Secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.
– În 1960 liderul cubanez Fidel Castro a naționalizat toate firmele din Cuba, iar în 1961 s-a fondat Agenţia de Presă Novosti (APN), agenţia principală de informaţii şi de presă a instituţiilor sovietice. În anul 1972 scriitorul român Marin Preda a publicat romanul „Marele singuratic”, iar în 1974 s-a adoptat o nouă constituţie a Iugoslaviei, care prevedea ca provinciile autonome Kosovo şi Voivodina să capete drepturi republicane. Iosip Broz Tito a fost ales preşedinte pe viaţă al Iugoslaviei.
– La 21 februarie s-au născut: pianistul, compozitorul și pedagogul austriac Carl Czerny (1791); generalul, liderul politic și președintele mexican Antonio López de Santa Anna (1794); poetul și teologul britanic convertit de la anglicanism la catolicism John Henry Newman, cardinal al Bisericii Catolice (1801); cărturarul şi filologul român Timotei Cipariu, revoluţionar paşoptist în Transilvania (1805); poetul şi dramaturgul spaniol José Zorrilla y Moral (1817); compozitorul francez Léo Delibes (1836); criticul literar, filologul şi traducătorul român Nicolae Quintescu (1841); organistul şi compozitorul francez Charles-Marie Widor (1844); scriitorul și jurnalistul ceh Karel Matěj Čapek-Chod (1860); prozatorul şi publicistul român Virgil Onițiu (1864); ziaristul şi prozatorul român Anton Bacalbașa (1865); bacteriologul german August von Wassermann, cel care a descoperit „serodiagnosticul sifilisului” (1866); compozitorul de muzică populară şi psaltică, dirijorul şi profesorul român Teodor Teodorescu (1876); actorul, regizorul şi scriitorul francez de origine rusă Sacha Guitry (1885); poeta simbolistă şi pictoriţa română Claudia Millian-Minulescu (1887); chitaristul spaniol Andrés Segovia (1893); scriitoarea americană de origine franceză Anaïs Nin (1903); poetul și scriitorul francez Raymond Queneau (1903); poetul și dramaturgul englez Wystan Hugh Auden (1907); episcopul romano-catolic ardelean Bogdánffy Szilárd, deținut politic (1911); juristul şi omul politic ţărănist român Vasile Gionea (1914); filosoful american John Rawls (1921); politicianul zimbabwean Robert Mugabe, fost preşedinte al Republicii Zimbabwe și fost premier (1924); actorul, scenaristul și producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños, supranumit „Chespirito” (1929); cântăreața, pianista şi compozitoarea americană Nina Simone (1933); actriţa americană de film Eddi Rue McClanahan, una dintre vedetele serialului de televiziune „The Golden Girls” (1934); pictorul român Ilie Boca (1937); fotbalistul român Lajos Sătmăreanu (1944); scriitoarea şi jurnalista română Ana Maria Sireteanu (1945); actorul britanic Alan Rickman (1946); pictorul naiv român Costică Onuţă (1951); alpinistul şi geologul român Constantin Lăcătușu (1961); actorul american de film William Baldwin (1963) şi actrița franceză Mélanie Laurent (1983).
– În 21 februarie au murit: filosoful olandez de origine evreiască Baruch Spinoza (1677); pictorul român, graficianul, muralistul și ilustratorul de carte Sava Henţia, participant la Războiul de Independenţă (1904); inginerul şi matematicianul francez Émile Lemoine (1912); fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes, laureat al Premiului Nobel (1926); astronomul american George Ellery Hale, care a inventat spectroheliograful (1938); fiziologul şi farmacologul canadian Sir Frederick Grant Banting, laureat Nobel (1941); fotbalistul englez Duncan Edwards (1958); preotul român Vasile Lăzărescu, primul mitropolit al Banatului și mărturisitor în vremuri de prigoană (1969); poetul rus Georgi Adamovici (1972); scriitorul rus Mihail Șolohov, laureat Nobel (1984); psihologul român Vasile Pavelcu (1991); balerina și coregrafa britanică Margot Fonteyn (1991); poetul, eseistul şi publicistul român Cristian Popescu (1995); dirijorul român Liviu Cavassi (1999); generalul de brigadă și jurnalistul român Constantin Antip, istoric al presei române (2011); cineastul rus Aleksei Gherman (2013); chitaristul şi cântăreţul american de blues Magic Slim (2013); actorul şi regizorul italian Luca Ronconi (2015); istoricul român Camil Bujor Mureşanu (2015); maestrul trompetist american de jazz Clark Terry, recompensat cu Premiul Grammy (2015); artistul plastic român Nicolae Hilohi (2017); economistul american Kenneth Arrow, laureat Nobel (2017); compozitorul și dirijorul polonez-american Stanisław [Paweł Stefan Jan Sebastian] Skrowaczewski (2017); prozatorul român, reporterul, dramaturgul, editorul și autorul de literatură şcolară Boris Crăciun, realizator de emisiuni de radio (2018); predicatorul evanghelist american de orientare neoprotestantă Billy Graham, pionier al „tele-evanghelismului” și supranumit „Pastorul Americii” (2018); regizorul și coregraful american Stanley Donen, regizorul unor musicaluri legendare, precum „Singin’in the Rain”, „Seven Brides for Seven Brothers” și „Funny Face” (2019) și actorul, cântărețul, compozitorul și instrumentistul american Peter Tork, basistul trupei pop americane „The Monkees” din anii 60-70 ai secolului XX (2019).
Septimiu Cioloboc
