Oameni & Fapte – 21 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 21 ianuarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 21-a zi a lui 2022. Au mai rămas 344 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:57 şi va apune la ora 17:09.
– Azi este „Ziua Internațională a Îmbrățișărilor” („International Hug Day”), menită să alunge anxietatea şi să ofere o mică bucurie, chiar şi unui străin. Sărbătoarea a apărut în SUA, fiind creată de pastorul Kevin Zaborney din Michigan în 1986, dar s-a răspândit repede în toată lumea. Scopul ei este de a ne face să ne îmbrăţişăm familia şi prietenii mai des, ştiind că îmbrăţisarea este un „medicament” universal. A fost aleasă luna ianuarie deoarece studiile arată că aceasta este una dintre cele mai deprimante perioade ale anului.
– În 1643 navigatorul olandez Abel Tasman descoperea arhipelagul Tonga din Oceanul Pacific, azi o țară insulară independentă și suverană (în tongană: Pule’anga Fakatu’i ’o Tonga; oficial Regatul Tonga), iar la 21 ianuarie 1648 apărea, la Bălgrad (astăzi Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan.
– În 21 ianuarie 1793 regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost ghilotinat, pe vremea Revoluţiei Franceze, sub acuzația de trădare. În 1870 s-a înfiinţat oficial, la Sibiu, printr-un decret imperial austro-ungar, Societatea Generală de Asigurare Reciprocă „Transsylvania”, însă ea funcţiona, de facto, încă din 1868, ca „Banca Săsească de Asigurare Reciprocă Transsylvania”. În 1899 industriaşul german Adam Opel, fost meşter strungar, a fabricat, în oraşul său natal Rüsselsheim, primul automobil Opel, botezat „Opel Patent Motor Car, System Lutzmann”, iar în anul 1906, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, avea loc prima audiţie a „Simfoniei I”, operă a compozitorului român George Enescu.
– În 1911 a început primul raliu automobilistic de la Monte Carlo, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vechi evenimente sportive din lume, fiind inclus în „careul de aşi” alături de Cursa de 24 de ore de la Le Mans, Marele Premiu de Formula 1 al statului Monaco şi Cursa de 500 de mile de la Indianapolis. În 1919 membrii mişcării „Sinn Fein” („Noi Înşine”) boicotau Parlamentul Marii Britanii şi au constituit un Parlament irlandez la Dublin (nerecunoscut de englezi), care a proclamat atunci independenţa Irlandei. Premier al Irlandei a fost ales Eamon de Valera.
– În anul 1920 se încheiau lucrările Conferinţei de Pace de la Paris (începută în 18 ianuarie 1919), la care a luat parte şi o delegaţie română și unde au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare din Primul Război Mondial (în număr de 27, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectiva României, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.
– Între 21-23 ianuarie 1941 mişcarea legionară din România a organizat o rebeliune armată, prin care urmărea înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat, ocazie cu care au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă. Liderul ei, Horia Sima, şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania. Circa 8.000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului român s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu.
– La 21 ianuarie 1954 a fost lansat la apă „USS Nautilus”, primul submarin atomic american, numit astfel după celebrul submarin din romanul francezului Jules Verne – „20.000 de leghe sub mări”. În 1964 dramaturgul francez de origine română Eugène Ionesco a fost ales membru al Academiei Franceze, iar în 1965 Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, care a intrat în vigoare la 4 ianuarie 1969.
– La 21 ianuarie 1972 s-a deschis, la Bucureşti, reprezentanța Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), iar în 1976 s-a utilizat pentru prima oară avionul supersonic de pasageri „Concorde”, realizat în colaborare de francezi și englezi. La 21 ianuarie 1977 România şi Spania au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă, iar în 1990 studioul teritorial Radio Constanţa al Radiodifuziunii Române a devenit cel dintâi post public de radio ce a început să emită după Revoluţia din decembrie 1989.
– În anul 1991 s-a deschis, la Bucureşti, Oficiul Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), iar la 21 ianuarie 1999, în toiul celei de-A Cincea Mineriade, peste o mie de reprezentanți ai societății civile au organizat, la Timişoara, un miting de protest, în vreme ce, la ora 15:00, circa 10.000 de ortaci, porniţi cu câteva zile mai devreme din Valea Jiului spre Bucureşti, au forțat barajul de la Costești, judeţul Argeş, pe care l-au străpuns după un ceas.
– În 21 ianuarie s-au născut: poetul român Matei Milu (1725); istoricul și publicistul român Aaron Florian, revoluţionar paşoptist (1805); publicistul, juristul şi omul politic român Vincențiu Babeș, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni (1821); poetul şi publicistul maghiar Madách Imre (1823); muzicologul francez Albert Lavignac (1846); compozitorul francez Henri Duparc (1848); preotul greco-catolic, scriitorul şi omul politic român Vasile Lucaciu, membru marcant al Partidului Național Român din Transilvania (1852); juristul şi profesorul universitar român Constantin Isopescu-Grecul (1871); geograful român George Vâlsan (1885); atletul portughez Francisco Lazáro (1891); istoricul şi omul politic liberal român Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu (1898); istoricul român Victor Papacostea (1900); compozitorul român Vasile Popovici (1900); prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Tiberiu Vornic (1900); creatorul francez de modă Christian Dior (1905); inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (1906); arhimandritul român Gherasim Iscu, stareț al Mănăstirilor Arnota și Tismana, unul dintre martirii temnițelor comuniste (1912); criticul literar, pedagogul și traducătorul român Silvian Iosifescu (1917); violoncelistul şi dirijorul italian Antonio Janigro (1918); basul român Viorel Ban (1920); actorul american de film şi cântăreţul de origine greacă Telly Savalas (1922); comicul englez Benny Hill (1924); graficiana română Clarette Wachtel (1926); regizorul britanic Clive [Stanley] Donner (1926); poetul, filosoful și traducătorul român Petru Creția (1927); regizorul japonez de film Koji Hashimoto (1936); cântărețul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (1941); tenorul şi dirijorul spaniol Placido Domingo (1941); cântăreţul american de muzică soul Edwin Starr (1942); cantautorul de muzică country şi actorul american Mac Davis (1942); medicul și profesorul român Dan Tulbure (1944); cantautorul britanic Billy Ocean (1950); actrița americană Geena Davis (1957); actriţa franceză de film Marie Trintignant (1962); actriţa română Dorina Chiriac (1973); cântăreața, compozitoarea și actrița britanică Emma Bunton, membră a trupei „Spice Girls” (1976); actrița română Maria Popistașu (1980) și actrița egipteană Yasmine Sabri (1987).
– La 21 ianuarie au murit: Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei (ghilotinat în 1793); scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre (1814); compozitorul, cântărețul, dirijorul și actorul german Albert Lortzing (1851); poetul român Alecu Donici (1865); poetul şi dramaturgul austriac Franz Grillparzer (1872); matematicianul și astronomul englez John Couch Adams, unul dintre descoperitorii planetei Neptun (1892); compozitorul belgian Guillaume Lekeu (1894); inventatorul american Elisha Gray, autor al releului telegrafic cu autoadaptare (1901); filologul italian Graziadio Isaia Ascoli (1907); juristul, publicistul și omul politic român Vincențiu Babeș, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fondator al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria, parlamentar la Budapesta și tatăl savantului Victor Babeş (1907); mitropolitul român greco-catolic Victor Mihály de Apşa (1918); omul politic rus Vladimir Ilici Lenin [Ulianov], conducător al Revoluției Bolșevice și al Rusiei (1924); histologul şi patologul italian Camillo Golgi (1926); biograful şi criticul literar britanic Giles Lytton Strachey (1932); preotul român Roman Ciorogariu, primul episcop ortodox din Oradea (1936); istoricul croat Ferdo [Ferdinand] Sisič (1940); compozitorul român Simeon Nicolescu (1941); compozitorul şi profesorul italian de origine germană Ermanno Wolf Ferrari (1948); scriitorul englez George Orwell (1950); dirijorul şi pianistul spaniol Ataulfo Argenta (1958); regizorul și producătorul american de film Cecil B. DeMille, unul dintre întemeietorii Hollywood-ului (1959); prozatorul, traducătorul şi publicistul român Mihail Lungianu (1966); matematicianul francez Arnaud Denjoy, de numele căruia se leagă introducerea „integralei Denjoy” (1974); criticul muzical român, compozitorul și muzicologul Romeo Alexandrescu (1976); Principesa Ileana a României, fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria (1991); cântărețul american de blues şi pianistul Charles Brown (1999); muzicologul, compozitorul şi dirijorul francez Jacques Chailley (1999); arheologul italian de origine română Dinu Adameșteanu (2004); scriitorul și dramaturgul bulgar Yordan Radichkov (2004); baschetbalistul român Antonio Alexe (2005); atleta română Maria Cioncan, medaliată cu bronz la Olimpiada de la Atena (2007); pianistul, orchestratorul şi compozitorul român de jazz de etnie maghiară Kőrössy János – Jancy (2013); tenorul austriac Waldemar Kmentt (2015); marea maestră internaţională română de şah Cristina Adela Foişor (2017); acordeonistul francez Marcel Azzola, care a acompaniat figuri emblematice ale cântecului francez, ca Edith Piaf, Tino Rossi, Yves Montand, Barbara, Jacques Brel, Georges Brassens și Juliette Greco (2019); filologul, scriitorul și profesorul român Gheorghe C. Moldoveanu (2020; muzicologul român, criticul muzical și profesorul Grigore Constantinescu (2020); actorul, scenaristul, regizorul şi istoricul galez Terry Jones, membru al grupului umoristic „Monty Python” (2020); inginerul electromecanic și profesorul român de naționalitate sârbă Alexandru Nichici, specialist în prelucrarea materialelor cu tehnologii neconvenționale, în particular prin eroziune electrică și cu laser (2020); cascadorul francez Rémy Julienne (2021); artista plastică română Lucrezia Pacea (2021) și actriţa și regizoarea franceză Nathalie Delon (2021).
Septimiu Cioloboc
