Oameni & Fapte – 21 iulie
Publicat de Rotar Mirela, 21 iulie 2022, 06:00
– Este cea de-a 202-a zi a lui 2022. Au rămas 163 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:50 şi va apune la ora 21:06.
– Astăzi este Sărbătoarea Naţională a Belgiei, ţară în care se aniversează instaurarea monarhiei – depunerea jurământului de către primul rege, Leopold I, în 1831.
– La 21 iulie 356 î.Hr. templul zeiței Artemis din Efes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, a fost distrus prin incendiere de un individ pe nume Herostratus. În 1718 s-a semnat Pacea de la Passarowitz (în limba sârbă Požarevac, astăzi oraș în Serbia), tratat prin care Imperiul Otoman avea să cedeze Austriei patru teritorii: Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.
– În 21 iulie 1861, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (azi Teatrul Naţional) a avut loc prima reprezentaţie a piesei „Hamlet” – de Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, cel dintâi actor român care l-a interpretat pe Hamlet. La aceeași dată, în comitatul Prințul William, statul american Virginia, lângă orașul Manassas, a avut loc cea dintâi mare bătălie terestră majoră a Războiului Civil American, denumită Prima Bătălie de la Bull Run (sau Prima Bătălie de la Manassas – numele utilizat de confederați), care s-a încheiat cu victoria armatei confederate.
– În 21 iulie 1873 banda temutului răufăcător american Jesse James înfăptuia primul jaf de tren la vest de râul Mississippi. Având fețele acoperite cu măști gen Ku Klux Klan, nelegiuiții au furat 3.000 de $ (circa 51.000 $ în 2007). După șapte ani, în 1880, poetul român Alexandru Macedonski publica, în revista „Literatorul”, articolul „Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.
– Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, în 21 iulie 1914, proclama poziţia de neutralitate armată a României în Primul Război Mondial, declanşat la 15 iulie 1914. Rămânem pe pământ românesc pentru a mai spune că în 1929 apărea Legea privind organizarea poliţiei generale a statului, pe principiile diviziunii funcţiilor poliţieneşti (administrative, judiciare şi de siguranţă) şi ale descentralizării serviciilor.
– Prin tratatul de pace din 21 iulie 1938, de la Buenos Aires (Argentina), care a pus capăt războiului boliviano-paraguayan, Bolivia a pierdut aproape o treime din teritoriul său, dar și-a păstrat domeniile sale de petrol, la poalele Munţilor Anzi, în timp ce Paraguay aproape și-a dublat teritoriul.
– În 1958 a apărut, în România, Decretul de modificare/amendare a Codului Penal prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor. De asemenea, a fost lărgit evantaiul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea, pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii.
– La 21 iulie 1944 colonelul german Claus von Stauffenberg și ceilalți conspiratori au fost executați la Berlin, pentru complotul din 20 iulie 1944, de asasinare a liderului nazist Adolf Hitler.
– La 21 iulie 1945 președintele american Harry S. Truman a iscălit ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice, iar în 1946 a fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință (FMOS). În ziua de 21 iulie 1960 navigatorul și aviatorul britanic Francis Chichester, sosea la New York, pe vasul „Gypsy Moth II”, după o călătorie în jurul lumii ce a durat numai nouă luni și o zi. La 21 iulie 1969 a fost inaugurat Combinatul petrochimic de la Pitești, iar în 1971 a fost dată definitiv în exploatare ecluza românească de la Porțile de Fier. În 21 iulie 1983 la stația „Vostok” din Antarctica de Est, se înregistra cea mai scăzută temperatură de pe Pământ: -89,2° Celsius.
– În 2008 fostul preşedinte sârb Radovan Karadžić era reținut la Belgrad, în cadrul unui mandat internațional de arestare emis de Tribunalul de la Haga, iar la 21 iulie 2011 naveta spațială „Atlantis” a aterizat pentru ultima dată la Centrul Spațial Kennedy (SUA), punând astfel capăt programului de navete spațiale NASA. Naveta spațială „Atlantis” a fost a patra și ultima navă care a mai îndeplinit misiuni. Prima sa decolare a avut loc la 3 octombrie 1985, iar până la finalul ultimului zbor a acumulat 200 milioane de kilometri, orbitând în jurul Pământului de 4.848 de ori. Echipajul de patru persoane a fost cel mai mic dintre toate misiunile navetelor de la STS-6 în aprilie 1983. Marfa principală a misiunii a fost Raffaello, modulul logistic polivalent (MPLM) și un transportor ușor multifuncțional (LMC), care au fost livrate către staţia Spațială Internațională (ISS). Zborul lui Raffaello a marcat singura dată când „Atlantis” a purtat un MPLM.
– La 21 iulie 2013 prințul Filip al Belgiei a devenit rege în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea.
– La 21 iulie s-au născut: preotul și astronomul francez Jean Picard, care a pus bazele astronomiei moderne în Franţa (1620); chimistul suedez Georg Brandt, descoperitorul cobaltului (1694); juristul, filosoful, esteticianul şi omul politic român Simion Bărnuțiu, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania (1808); poetul, prozatorul, dramaturgul, politicianul şi diplomatul român Vasile Alecsandri (1821); pictorul german Lovis Corinth (1858); astronomul român Constantin Pârvulescu (1890); actorul francez Jean Yonnel, originar din România (1891); scriitorul german Hans Fallada (1893); scriitorul şi ziaristul american Ernest Hemingway, reporter de război şi laureat Nobel (1899); pianistul elveţian Paul Baumgartner (1903); omul de afaceri american Roy Neuberger, mare colecţionar de artă modernă (1903); prozatorul, eseistul şi criticul literar român Ion Biberi (1904); geologul român Emilia Saulea (1904); chimistul și farmacistul român Constantin Ionescu (1905); poetul, prozatorul, eseistul şi dramaturgul român Traian Chelariu (1906); lingvistul, foneticianul și profesorul român Dimitrie Macrea (1907); violonistul american de origine rusă Isaac Stern (1920); poeta și prozatoarea română Violeta Zamfirescu, fost redactor la Radioteleviziunea Română (1920); chimistul canadian Rudolph A.[rthur] Marcus, laureat Nobel (1923); regizorul şi producătorul american de film Norman [Frederick] Jewison (1926); regizorul britanic de film de origine cehă Karel Reisz (1926); pictorul român Vespasian Lungu (1927); ziarista franceză și muzicologul Brigitte Massin (1927); prozatorul, dramaturgul, scenaristul, regizorul de film și jurnalistul român Corneliu Leu, fost redactor la Radiodifuziunea Română (1932); medicul veterinar român Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară (1936); fotbalistul german Helmut Haller (1939); scriitorul și jurnalistul român Valentin Hossu-Longin (1939); politicianul democrat-creştin și profesorul portughez Diogo Freitas Do Amaral (1941); criticul şi istoricul literar, eseistul, traducătorul și profesorul universitar român Aurel Sasu (1943); actorul american Edward Herrmann (1943); criticul şi istoricul literar român Fănuş Băileşteanu (1947); poeta, traducătoarea, publicista și jurnalista română Ioana Diaconescu (1947); cântărețul și compozitorul englez Cat Stevens (1948); saxofonistul de jazz, clarinetistul și flautistul român de etnie evreiască Peter Wertheimer (1948); actorul de film și comicul american Robin Williams (1951); producătorul român, scenaristul, regizorul de film, scriitorul şi omul de televiziune Dan Chişu, organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKINO (1955); pictorul și sculptorul francez de origine română Paul Anastasiu (1971); cântăreața și franceză Charlotte Gainsbourg (1971); modelul şi actriţa americană Ali Landry (1973); actorul american Josh Hartnett (1978); jucătorul român de tenis Victor Hănescu (1981) și actrița și cântăreața americană Jasmine Cephas Jones (1989).
– În 21 iulie au murit: poetul scoţian Robert Burns (1796); constructorul german de instrumente mecanice Johann Nepomuk Maelzel, inventatorul metronomului (1838); pictorul și desenatorul român Nicolae Grigorescu (1907); generalul român Eremia-Teofil Grigorescu, comandantul trupelor române în Bătăliile de la Oituz și Mărășești din Primul Război Mondial (1919); zoologul şi fiziologul român Leon C. Cosmovici, autor al primului tratat românesc de fiziologie animală (1921); colonelul german nazist Claus von Stauffenberg, organizatorul asasinatului, eșuat, din 20 iulie 1944 asupra führerului Adolf Hitler (executat în 1944); poetul, dramaturgul, criticul şi jurnalistul italian Massimo Bontempelli (1960); compozitorul şi dirijorul român Ion Croitoru (1972); poetul, eseistul şi traducătorul român Ion Caraion (1986); astronautul american Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în Spaţiul cosmic (1998); compozitorul american de muzică de film Jerry Goldsmith, recompensat cu cinci Premii Emmy (2004); operatorul român de film documentar Gheorghe Feher (2005); poetul, eseistul şi traducătorul român Mircea Ivănescu (2011); actriţa germană Susanne Lothar (2012); actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (2015); scriitorul, editorul şi profesorul american E. L. [Edgar Lawrence] Doctorow (2015); actorul american de film și televiziune John Heard Jr. (2017); cântărețul român de muzică uşoară Ilie Micolov, interpret al şlagărulului „Dragoste la prima vedere” (2018) și designerul japonez de modă Kansai Yamamoto (2020).
Septimiu Cioloboc
