Oameni & Fapte – 21 iunie

– Este cea de-a 172-a zi a lui 2019. Au rămas 193 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:29 şi va apune la ora 21:18.

– Astăzi, la ora 18:54 a României, va avea loc Solstiţiul de vară (ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă), eveniment care marchează începutul verii astronomice.

– În lume se sărbătoreşte „Ziua Europeană a Muzicii”. În peste 110 ţări se desfăşoară mii de concerte gratuite, susţinute de muzicieni amatori sau profesionişti din toate colţurile lumii. De la lansarea sa (în 1982, de către Ministrul Francez pentru Cultură şi până azi), „Fête de la musique” a devenit deopotrivă un loc de întâlnire a variatelor genuri şi forme de expresivitate muzicală şi a iubitorilor acestei arte. Începând cu anul 1985 sărbătoarea a fost internaţionalizată, mai întâi la nivelul fostelor colonii franceze. Tot azi e „Ziua Mondială a Soarelui”, lansată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, care are ca scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare. Este şi „Ziua Mondială a Umanismului”, inţiată de Asociţia Umanistă din America, pentru răspândirea valorilor umanismului. În ultimii ani a fost sărbătorită exclusiv pe 21 iunie. Se sărbătoreşte şi „Ziua Mondială a Hidrografiei”, instituită de Organizaţia Hidrografică Internaţională în vederea promovării navigaţiei în siguranţă pe ape şi în porturi şi a protejării rezervelor marine. Este „Ziua Internaţională a Skateboarding-ului”, celebrată la 21 iunie şi instituită în 2004 de Asociaţia Internaţională a Companiilor de Skateboarding, dar şi „Ziua Internaţională Yoga”, marcată de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluţie adoptată la 11 decembrie 2014. Cererea de stabilire a unei zile pentru celebrarea acestei practici străvechi a fost iniţiată de premierul indian Narendra Modi, fiind aleasă data solstiţiului de vară, o sărbătoare cu o semnificaţie deosebită în multe culturi.

– La 21 iunie 1633 savantul italian Galileo Galilei era găsit vinovat de către Inchiziție ca „suspect de erezie” pentru apărarea teoriei heliocentrice a lui Copernic, ce susţinea că Pământul și alte planete orbitează în jurul Soarelui. La finalul procesului, Galileo Galilei a fost pedepsit cu arest la domiciliu pe o perioadă nelimitată. În anul 1848 Andrei Mureşanu publica, în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, poezia „Un răsunet”, care, din data de 24 ianuarie 1990 (pe muzica lui Anton Pann) a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”.

– Pe 21 iunie 1872, la Blaj, fruntaşii politici români din Transilvania au alcătuit un memoriu în care cereau, între altele: recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială în administraţia locală; o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă; autonomia şcolilor confesionale şi folosirea limbii române în Universitatea din Cluj. În anul 1921 avea loc, la Bucureşti, premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, regizat de Nicolae Barbelian.

– Avem şi două fapte din cel de-Al Doilea Război Mondial: în 1940, prin Armistițiul de la Compiègne, Franţa capitula în fața Germaniei naziste, iar în
noaptea de 21/22 iunie, la ora 24:00, Armata Română declanșa operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică. În 1991 ultimul eşalon cu militari sovietici a părăsit Cehoslovacia, încheind astfel acţiunea de repatriere a trupelor URSS staţionate din 1968 pe teritoriul acestei ţări.

– La 21 iunie s-au născut: compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (1732); fizicianul și matematicianul francez Siméon Denis Poisson (1781); scriitorul brazilian Machado de Assis (1839); balerinul şi mimul italian Enrico Cecchetti, unul dintre marii profesori din istoria dansului (1850); astronomul german Max Wolf (1863); pictorul şi graficianul american Rockwell Kent (1882); inginerul francez Marcel Schlumberger, promotor al aplicațiilor industriale ale prospecțiunii electrice (1884); poetul, dramaturgul şi prozatorul român Horia Furtună (1888); dirijorul german Hermann Scherchen (1891); compozitorul suedez Hilding Rosenberg (1892); compozitorul, teoreticianul şi pedagogul ceh Alois Hába (1893);
arhitecta română Maria Virginia Andreescu-Haret, prima femeie arhitect din România şi din lume (1894); actrița americană Dorothy Stickney (1903); romancierul, dramaturgul şi filosoful francez Jean-Paul Sartre, laureat Nobel (1905); economistul american William Vickrey, laureat Nobel (1914); prozatorul, editorul şi publicistul român Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu (1915); actorul român Puiu Călinescu (1920); actrița americană Jane Russell (1921); actrița americană Judy Holliday (1922); criticul, istoricul literar, eseistul şi jurnalistul român Eugen Luca (1923); psihanalistul francez Jean Laplanche (1924); actrița americană Maureen Stapleton (1925); pictorița română Elena Greculesi (1928); geofizicianul român Dumitru Enescu (1930); dirijorul şi profesorul român Ion Baciu (1931); scriitoarea franceză Françoise Sagan (1935); italienistul, criticul literar, scriitorul, poetul şi traducătorul român Geo Vasile (1942); regizorul român de teatru şi operă Andrei Șerban (1943); regizorul american de origine britanică Tony Scott (1944); scriitorul britanic Ian McEwan (1948); scriitorul polonez Andrzej Sapkowski, autor de literatură S.F. (1948); compozitorul şi cântăreţul român Doru Tufiş, fost solist vocal al formaţiei pop-rock „Mondial” (1951); fotbalistul și antrenorul francez Michel Platini, fost președinte al UEFA (1955); cântăreţul italian Nino D’Angelo (1957); muzicianul francez Manu Chao (1961); soprana suedeză Anette Olzon, vocalista trupei finlandeze de metal simfonic „Nightwish” (1971); coregraful şi dansatorul român Răzvan Mazilu (1974); fotbalistul grec Kostas Katsouranis (1979); actorul american de film şi televiziune Chris Pratt (1979); avertizorul american Edward Snowden (1983) şi cântăreața şi compozitoarea americană Lana Del Rey (1986).

– În 21 iunie au murit: istoricul, scriitorul şi omul politic italian Niccolò Machiavelli (1527); compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (1908); istoricul literar şi poetul român Vasile Gherman Pop (1909); scriitoarea austriacă Bertha von Suttner, laureată Nobel (1914); avocatul, publicistul, omul politic şi premierul român Tache Ionescu (1922); inginerul agronom român de naţionalitate maghiară Páter Béla, specialist în cultura şi valorificarea plantelor medicinale (1938); pictorul post-impresionist şi desenatorul francez Jean Vuillard (1940); fizicianul german Johannes Stark, laureat Nobel (1957); matematicianul român Victor Vâlcovici (1970); compozitorul român Alexandru Zavulovici (1976); politicianul, scriitorul, jurnalistul și diplomatul maghiar Auer Pál (1978); comparatistul şi istoricul literar român N.[icolae] I.[oan] Popa, frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (1982); publicistul, criticul şi istoricul literar român George Ivașcu (1988); inginerul agronom român Amilcar P. Vasiliu (1994); scriitorul, scenaristul şi producătorul american de film Leon Uris (2003); regizorul, producătorul, dramaturgul şi scenaristul american George Axelrod (2003); lingvistul, folcloristul şi scriitorul român Victor Iancu (2008); legendarul spion sovietic Iuri Drozdov, care i-a coordonat multă vreme pe agenţii clandestini de care KGB-ul dispunea în Occident (2017) și bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram [Herman] Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (2018).

Septimiu Cioloboc