Oameni & Fapte – 21 Mai
Publicat de MIRELA ROTAR, 21 mai 2018, 08:22
– Este cea de-a 141-a zi a lui 2018. Au rămas 224 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:42 şi va apune la ora 20:56
– Astăzi îi sărbătorim pe Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena.
– Este „Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, pentru Dialog şi Dezvoltare”, care marchează (din 2002) nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea şi pacea globală. Este şi „Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor”, marcată din 2014, la iniţiativa World Fish Migration Foundation şi care urmăreşte promovarea, la nivel global, a unei mai mari conştientizări a importanţei peştilor migratori de apă dulce şi din râurile cu curgere liberă.
– La 21 mai 293 împărații romani Dioclețian și Maximian îl numeau Cezar pe Galerius, dând naştere perioadei celor patru conducători, cunoscută sub numele de tetrarhie. În 1358 a început marea răscoală ţărănească antifeudală din Franţa, „La Jacquerie”, înfrântă de armata regelui Carol al II-lea cel Rău de Navarra şi urmată de o represiune sângeroasă, iar la data de 21 mai 1502 navigatorul portughez João da Nova a descoperit Insula Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, botezată astfel după sărbătorita zilei.
– În 21 mai 1821 Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821,
a fost arestat în tabăra de la Golești și predat lui Alexandru Ipsilanti. Şeful Eteriei avea să ordone uciderea lui, după şase zile. În anul 1853, la Grădina Zoologică din parcul londonez „Regent” s-a inaugurat primul acvariu public din lume, denumit şi „Fish House” („Casa Peştilor”), iar la 21 mai 1881 profesoara şi asistenta medicală americană Clara Barton a înființat serviciul american de Cruce Roșie.
– În 1892, la „Teatro dal Verme” din Milano, a avut loc premiera operei în două acte „Paiaţe” („Pagliacci”), de Ruggiero Leoncavallo, autorul libretului fiind chiar compozitorul iatlian, iar la 21 mai 1904 a fost fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie (FIFA). În 1910 a luat fiinţă „Muzeul Simu” din Bucureşti, care conţinea opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini adunate de colecţionarul de artă Anastase Simu.
– În 1924 doi studenți americani bogați de la Universitatea din Chicago, Nathan Leopold și Loeb Richard Junior, l-au răpit și ucis pe Robert Franks, un copil în vârstă de 14 ani, visând să comită „crima perfectă”, în încercarea de a demonstra superioritatea lor intelectuală: au simulat o răpire, apoi au trimis o notă de răscumpărare familiei victimei.
– La 21 mai 1954 a apărut Decretul privind ratificarea de către România a Convenţiilor internaţionale pentru protecţia victimelor de război, încheiate la Geneva, în 12 august 1949, iar în 1961, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” din Bucureşti, a avut loc premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru teatrul românesc.
– În 1965 a debutat la Televiziunea Română, emisiunea „Teleenciclopedia”, ce avea să stabilească un record de audiență până în 1990, iar la 21 mai 1972 opera sculpturală „Pietà” a lui Michelangelo, aflată în Bazilica Sfântul Petru din Roma, era vandalizată de un bolnav mintal, geologul ungur Toth László. În 1982 trupele britanice au atacat Insulele Malvine (Falkland), aparţinând Argentinei, în încercarea de recucerire a arhipelagului. Războiul s-a încheiat la 15 iunie acelaşi an cu victoria Marii Britanii.
– În 1991, lângă Madras, era asasinat premierul indian Rajiv Gandhi, iar în 1998 s-a deschis, la Lisabona, ultima expoziţie mondială a secolului XX, „EXPO ’98”, cu tema „Oceanele: o moştenire pentru viitor”. În 2000 s-a dezvelit, la Alba Iulia, „Monumentul Corneliu Coposu”, cu ocazia împlinirii a 86 de ani de la nașterea fruntașului țărănist, iar în 21 mai 2003 un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade pe scara Richter a zguduit nordul Algeriei, omorând peste 2.000 de persoane.
– În 2004 a avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Rusia și reprezentanții celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, semnându-se un protocol de susţinere a aderării Federaţiei Ruse la Organizaţia Mondială a Comerţului.
– Urmează o faptă cu… cântec: în 2005 melodia „Let me try”, interpretată de Luminiţa Anghel şi trupa „Sistem”, a ocupat locul al treilea la concursul Eurovision de la Kiev (din Ucraina), după Grecia şi Malta. Până în prezent, „Let me try” este piesa românească cel mai bine situată la acest concurs.
– La data de 21 mai 2006 populația Muntenegrului a votat, prin referendum, separarea de Serbia.
– La 21 mai s-au născut: poetul italian Dante Alighieri (1265); pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer (1471); poetul şi gânditorul englez Alexander Pope (1688); matematicianul, fizicianul şi inginerul francez Gaspard-Gustave Coriolis (1792); sculptorul român de origine germană Karl Storck (1826); pictorul francez Henri Rousseau (1844); artistul comercial, desenatorul, ilustratorul şi pictorul francez Édouard-Henri Avril, cunoscut şi ca Paul Avril (1849); premierul francez Léon Bourgeois, laureat Nobel (1851); poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (1855); criticul literar, sociologul şi omul politic român Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855); fiziologul olandez Willem Einthoven, laureat Nobel şi promotor al electrocardiografiei (1860); medicul neuropsihiatru german Hans Berger, inventatorul electro-encefalografului (1873); pilotul şi constructorul american de avioane Glenn Curtiss, autorul primul hidroavion din lume (1878); poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul român Tudor Arghezi (1880); pictorul şi graficianul român Iosif Iser (1881); geograful şi geologul român Mihail David (1886); naturalistul român şi preotul greco-catolic Alexandru Borza (1887); pianista şi profesoara română Florica Musicescu (1887); aviatoarea și parașutista română Smaranda Brăescu, campioană şi recordmană mondială la paraşutism (1897); compozitorul, violonistul şi dirijorul român Constantin Bobescu (1899); actorul de film, regizorul şi producătorul american Robert Montgomery (1904); prozatoarea română Profira Sadoveanu, fiica lui Mihail Sadoveanu (1906); editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau (1911); poetul, publicistul şi traducătorul român Dumitru Florea-Rarişte (1914); arheologul și istoricul român Mircea Petrescu-Dâmbovița (1915); scriitorul american Harold Robbins (1916);
fizicianul rus Andrei Saharov, laureat Nobel (1921); romanciera, poeta, autoarea dramatică, libretista şi feminista australiană Dorothy Hewett (1923); sculptorul, pictorul şi graficianul român de origine evreiască Egon Marc Löwith (1923); istoricul român Lucia Dalia Aramă (1925); compozitorul şi folcloristul Constantin Arvinte (1926); medicul şi omul politic român Iulian Mincu, ministru al sănătăţii (1927); dirijorul român Constantin Petrovici (1927); prozatoarea și traducătoarea română Ileana Vulpescu (1932); istoricul, criticul literar, prozatorul şi traducătorul român Henri Zalis (1932); trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (1933); poetul şi filologul român Horia Zilieru (1933); prozatorul, eseistul, semioticianul, etnograful şi jurnalistul român Constantin Eretescu (1937); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (1940); interpretul şi compozitorul britanic de rock şi pop Leo Sayer (1948); poetul, eseistul, publicistul şi editorul român Călin Vlasie (1953); istoricul şi politicianul român Daniel [Constantin] Barbu, fost ministru al culturii (1957); actrița română Anda Onesa (1960) şi cântărețul, compozitorul şi multi-instrumentistul belgiano-australian Gotye (1980).
– În 21 mai au murit: filosoful şi teologul italian Tommaso Campanella (1639); misionarul englez John Eliot (1690); poetul român Barbu Paris Mumuleanu (1836); bancherul, traducătorul şi jurnalistul francez Charles-Louis Havas, creatorul Agenţiei Havas din Paris, prima agenţie de presă din lume (1858); geologul şi paleontologul român Grigore Cobălcescu (1892); fizicianul german August Kundt (1894); compozitorul austriac de origine belgiană Franz von Suppé (1895); compozitorul, pedagogul şi pianistul român Carol Miculi (1897); medicul bacteriolog japonez Hideyo Noguchi, cel care a descoperit agentul etiologic al sifilisului (1928); arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani, autorul hărţii detaliate a Romei (1929); scriitorul american de origine germană Klaus Mann, fiul scriitorului Thomas Mann (1949); esteticianul, istoricul literar şi stilisticianul român Tudor Vianu, filosof al culturii (1964); fizicianul german James Franck, laureat Nobel (1964); matematicianul român Grigore Moisil, părintele informaticii româneşti (1973); poetul şi editorul român Ioan Cuşă (1981); istoricul religiilor, prozatorul și eseistul român Ioan Petru Culianu (asasinat în 1991); premierul indian Rajiv Gandhi (asasinat în 1991); actorul român Ștefan Tapalagă (1994); medicul român Gheorghe Niculescu, general-locotenent (1995); bioterapeutul român Valeriu Popa (1997); actorul britanic de teatru Sir John Gielgud (2000); scriitoarea britanică Barbara Cartland, autoare a 723 de romane (2000); pictoriţa şi sculptoriţa franceză Niki de Saint Phalle (2002); poeta, eseista şi traducătoarea română Irina Mavrodin (2012); compozitorul şi producătorul britanic Trevor Bolder, basist al formaţiei rock „Uriah Heep” (2013); compozitorul şi muzicologul român Theodor Grigoriu (2014); preşedintele venezuelean Jaime Lusinchi (2014); inginerul român Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor (2015) şi sculptorul român Petre Grăjdeanu (2017).
Septimiu Cioloboc
