Oameni & Fapte – 21 martie

Publicat de MIRELA ROTAR, 21 martie 2019, 06:00

– Este cea de-a 80-a zi a lui 2019. Au rămas 285 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:24 şi va apune la ora 18:35.

– Astăzi este „Sărbătoarea sosirii primăverii” („Nowruz”), pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din ţara noastră, sărbătoare asemănată cu Sfintele Paşti ale creştinilor prin compatibilitatea tradiţiilor şi obiceiurilor. Cu această ocazie se vopsesc ouă în trei culori (roşu, galben şi verde), iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă nu vine primăvara. „Ziua Internaţională Nowruz” este sărbătorită la 21 martie, când are loc, de cele mai multe ori, echinocţiul de primăvară şi marchează şi începutul unui nou an pentru mai mult de 300 de milioane de oameni din lume, fiind celebrată de peste 3.000 de ani în Balcani, Bazinul Mării Negre, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi în alte regiuni. Originară din Persia, „Ziua Nouă” („Nowruz”), s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană.

– Astăzi este şi „Ziua Internaţională a Copiilor Străzii”, „Ziua Mondială a Poeziei”, „Ziua Internaţională a Teatrului de Păpuşi”, „Ziua Mondială a Sindromului Down”, „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”, „Ziua Internaţională a Pădurilor ”, „Ziua Mediteranei” şi „Ziua Europeană a Muzicii Vechi”, marcată în cinstea compozitorului german Johann Sebastian Bach, născut în 21 martie 1685. Este şi Ziua Naţională a Namibiei, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1990.

– În Franţa anului 1804 intra în vigoare Codul Civil Napoleonian, care, alături de Codul Comercial (1808) şi de Codul Penal (1810), reprezintă baza juridică a noilor relaţii burgheze. Codul Civil Napoleonian este primul cod cu un sistem legal civil, înfiinţat în Europa. La 21 martie 1857 capitala Japoniei, Tokyo, a fost zgâlţâită de un cutremur devastator, care a făcut peste 100.000 de victime, iar în 1930 avea loc cea dintâi transmisiune de operă dintr-un studio al Radiodifuziunii Române, „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini. În anul 1933, prin interpelarea parlamentară a doctorului Nicolae Lupu, s-a dezvăluit public o afacere privind contractarea unor comenzi de armament şi muniţii în condiţii total dezavantajoase României, afacere dublată de acţiuni de spionaj (aşa numita „Afacere Škoda”), în care erau implicaţi numeroşi oameni politici.

– La 21 martie 1935 şahul Rezā Shāh cerea oficial comunității internaționale să numească Persia cu numele ei nativ, Iran – ce înseamnă „Țara lui Aryans”, iar în 1945 a luat ființă Universitatea Muncitorească a Partidului Comunist Român, devenită ulterior Academia de Învățământ Social-Politic „Ștefan Gheorghiu”, de pe lângă Comitetul Central al PCR.

– În 1963 celebra închisoare americană Alcatraz, de lângă Golden Gate din San Francisco, și-a închis oficial porțile, iar în anul 1986 două explozii de gaz metan au zguduit mina Vulcan din Valea Jiului, omorând 17 ortaci și rănind alţi doi. În 21 martie 1999 balonul „Breitling Orbiter 3”, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard şi britanicul Brian Jones, ateriza în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile. În anul 2007 Ateneul Român a fost inclus oficial pe lista Patrimoniului European, alături de Palatul Cantacuzino, Cetatea Histria şi Calea Eroilor din Târgu-Jiu, iar la 21 martie 2014 Parlamentul Rusiei a ratificat tratatul privind alipirea Crimeii, sfidând comunitatea internațională, care nu recunoaște acest acord.

– La 21 martie s-au născut: compozitorul şi organistul german Johann Sebastian Bach (1685); scriitorul german Jean Paul (1763); matematicianul francez Joseph Fourier (1768); compozitorul rus Modest Musorsgki (1839); poetul, prozatorul, dramaturgul şi diplomatul român Dumitriu C. Ollănescu-Ascanio (1849); pictorul și graficianul român Octavian Smigelschi (1866); poetul şi prozatorul român Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim (1871); medicul şi prozatorul român Mihai Zavergiu – în literatură sub pseudonimul Marcel Olin (1894); dirijorul şi compozitorul elveţiano-polonez Paul Kletzki (1900); istoricul român de artă Virgil I. Vătăşianu (1902); actorul român Ștefan Ciubotărașu (1910); violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (1914); prozatorul și poetul român Călin Gruia (1915); inginerul român Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor (1915); scriitorul australian Frank Hardy (1917); dirijorul belgian Arthur Grumiaux, (1921); indiana Shri Mataji Nirmala Devi, creatoare a formei de meditaţie „Sahaja Yoga” (1923); regizorul britanic Peter Brook (1925); regizorul belgian de film André Delvaux (1926); avocatul german şi omul politic Hans-Dietrich Genscher, fost ministru şi vice-cancelar (1927); compozitorul și pianistul român Valentin Gheorghiu (1928); juristul şi politicianul român Victor Anagnoste (1928); poetul român Tiberiu Utan (1930); cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (1940); matematicianul român Dan Brânzei (1942); pictorul român Ioan Lăzureanu (1956); poetul tunisian Youssef Rzouga (1957); actorul american de film Gary Oldman (1958); pilotul brazilian de Formula 1 Ayrton Senna (1960); actrița indiană Rani Mukerji (1978) şi fotbalistul brazilian Ronaldinho (1980).

– În 21 martie au murit: economistul scoţian John Law, care a introdus în premieră, în Franţa, biletele de bancă – banii-hârtie (1729); astronomul,
matematicianul şi fizicianul francez Nicolas Louis de Lacaille (1762); compozitorul italian Andrea Luchesi (1801); lingvistul şi istoricul român Paul Iorgovici (1808); poetul şi prozatorul englez Robert Southey (1843); juristul şi omul politic român Constantin Bosianu (1882); omul politic liberal român Constantin Alexandru Kretzulescu, revoluţionar paşoptist şi membru al Guvernului Provizoriu în Ţara Românească (1884); istoricul român Constantin Erbiceanu (1913); scriitorul şi agronomul român Constantin Sandu-Aldea (1927); compozitorul şi dirijorul rus Alexandr Glazunov (1936); dirijorul olandez Willem Mengelberg (1951); cântăreaţa şi profesoara română Aca de Barbu (1958); poetul, prozatorul şi criticul literar român Constantin Fântâneru (1975); istoricul român Andrei Oțetea (1977); inginerul chimist român Şerban Solacolu (1980); actorul american Robert Preston (1987); muzicologul român Romeo Ghircoiaşiu (1995); balerina rusă Galina Ulanova (1998); criticul, istoricul literar și prozatorul român Mircea Zaciu (2000); fostul jucător român de handbal Virgil Hnat (2001); regizorul şi producătorul francez Francis Leroi (2002); dirijorul, pianistul și compozitorul român Paraschiv Oprea (2004); doctoriţa română Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie medic neurochirurg din lume (2008); traducătorul şi editorul român Marcel Aderca, fiul scriitorului Felix Aderca (2008); poetul, traducătorul şi publicistul român Petre Stoica, bibliofil și colecţionar de presă (2009); fostul gimnast rus Nikolai Andrianov, septuplu campion olimpic (2011); muzicianul afro-american Pinetop Perkins, laureat al Premiului Grammy (2011); pictorul român Ion Murariu (2012); scriitorul, pictorul, sculptorul şi scenaristul italian Tonino Guerra (2012); atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic (2013); scriitorul şi profesorul nigerian de limbă engleză Chinua Achebe (2013); actorul american James Rebhorn (2014); arheologul şi muzeograful român Panait I. Panait (2015); scriitorul britanic Colin Dexter (2017) și etnomuzicologul, compozitorul de muzică de scenă și creatorul român de instrumente adecvate jocului teatral Iosif Herțea (2018).

Septimiu Cioloboc