Oameni & Fapte – 21 Noiembrie
Publicat de radiomures, 21 noiembrie 2018, 06:00
– Este cea de-a 325-a zi a lui 2018. Au mai rămas 40 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:32 şi va apune la ora 16:43.
– Creştinii sărbătoresc astăzi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar la noi este „Ziua limbii sârbe”, marcată, începând din 2016, la inițiativa lui Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România.
– Este „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice” (BPOC), marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC e o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, curând, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă.
– Este „Ziua Mondială a Salutului” („World Hello Day”), iniţiată în 1973, pentru reducerea încordării internaţionale și „Ziua Mondială a Televiziunii”, ce marchează data la care, în 1996, avea loc, sub egida ONU, primul Forum Mondial al Televiziunii.
– La 21 noiembrie 1615 s-a dat Bătălia de la Tătăreni (azi în județul Vaslui), în care Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki și Samuel Koreki, l-a învins pe Ștefan Tomșa și s-a înscăunat domn al Moldovei. În 1740 a început construirea monumentului „Sfânta Treime” de la Timișoara, ridicat în amintirea epidemiei de ciumă care a devastat Banatul în jurul anului 1739, din care prinină i se mai zice „Coloana Ciumei” sau „Statuia Ciumei”.
– În 21 noiembrie 1783 a avut loc, la Paris, primul zbor din lume al unor oameni de ştiinţă (Jean-François de Rozier și François Laurent d’Arlandes) într-un balon cu aer cald. Zborul, pe o distanţă de 9 kilometri, a durat 25 de minute, iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri. La fix un an distanță, în 1784, împăratul Iosif al II-lea al Austriei a ordonat reprimarea Răscoalei țărănești conduse de Horea, Cloșca și Crișan, iar la 21 noiembrie
1877 savantul și inventatorul american Thomas Edison anunţa că a inventat
o mașină de înregistrat sunete, fonograful. În 1880, după decesul unicei sale fiice, domnitorul Carol I al României l-a desemnat pe nepotul său de frate, prințul Ferdinand de Hohenzollern, drept moştenitor prezumtiv al Coroanei României.
– În 1921 a avut loc, la Bucureşti, un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-a adoptat programul economic bazat pe principiul „prin noi înşine”, ce urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton.
La 21 noiembrie 1932 a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, iar în 1933 Ion Mihalache a ajuns șef al Partidului Naţional Ţărănesc, după ce Alexandru Vaida-Voevod a demisionat.
– În 1966 Banca Națională a României punea în circulație noua bancnotă de 1 leu cu denumirea statului „Republica Socialistă România”, iar în 1987 au fost inaugurate oficial ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari.
– La 21 noiembrie 1990, în ultima zi a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, s-a semnat „Carta de la Paris pentru o Nouă Europă”, care a deschis calea transformării CSCE (azi OSCE) într-un forum de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională. În 1991 Parlamentul României a decis adoptarea noii Constituţii postcomuniste, iar în 1995 s-a parafat, la Dayton (în SUA), Acordul de Pace pentru Bosnia-Herţegovina, care a pus capăt războiului civil dintre armatele sârbilor, croaților și musulmanilor. În 21 noiembrie 2002, la summit-ul NATO de la Praga, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au fost invitate să adere la Alianța Nord-Atlantică, în calitate de membre cu drepturi depline.
– În 21 noiembrie s-au născut: filosoful, istoricul, dramaturgul şi prozatorul francez Voltaire (1694); teologul protestant german și filozoful Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768); etnologul american Lewis Henry Morgan (1818); chimistul german Theodor Richter, care a descoperit elementul chimic indiu (1824); filosoful şi scriitorul german Paul Rée (1849); zoologul român Alexandru Vitzu (1853); Papa Benedict al XV-lea (1854); tenorul român Traian Grozăvescu (1895); pictorul belgian René Magritte (1898); scriitorul american de origine poloneză Isaac Bashevis Singer, laureat Nobel (1902); prozatorul român Theodor Constantin, dedicat literaturii poliţiste şi de aventuri (1910); filologul, profesorul şi istoricul literar român Eugen Todoran (1918); părintele profesor Constantin Galeriu, important duhovnic al Ortodoxiei române (1918); actriţa franceză de origine spaniolă María Casares (1922); sculptorul român Naum Corcescu (1922); Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (1923); scriitoarea americană Marilyn French (1929); matematicianul român Lazăr Dragoş (1930); lingvistul, filologul şi prozatorul român Ion Gheţie (1930); poetul şi prozatorul şi traducătorul român Anghel Dumbrăveanu (1933); actriţa de film şi scriitoarea britanică de origine poloneză Ingrid Pitt (1937); omul de cultură, criticul literar, editorul și traducătorul român Constantin Crişan (1939); pilotul francez de Formula 1 Jacques Laffite (1943); regizorul de film documentar, scriitorul şi publicistul român Nicolae Cabel (1943); actorul, regizorul şi scenaristul american de comedie Harold Ramis (1944); actriţa americană de film, regizoarea şi producătoarea Goldie Hawn (1945); avocatul și managerul german Klaus Esser (1947); bateristul, compozitorul și producătorul american de jazz Alphonse Mouzon (1948); actriţa română Adriana Şchiopu (1954); violoncelistul, managerul artistic, profesorul, dirijorul și impresarul român Cristian Florea (1955); poetul român Aurel Dumitraşcu (1955); actorul român George Alexandru (1957); actriţa americană Nicollette Sheridan (1963); actrița, cântăreaţa, compozitoarea şi producătoarea islandeză de muzică ușoară Björk (1965) și motociclistul spaniol de viteză Alvaro Bautista (1984).
– La 21 noiembrie au murit: omul de ştiinţă german Georgius Agricola, supranumit „părintele mineralogiei” (1555); compozitorul englez Henry Purcell (1695); scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (1811); fabulistul rus Ivan Andreevici Krîlov (1844); folcloristul, povestitorul, editorul și tipograful român Petre Ispirescu, autor de basme și povestiri (1887); Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei şi rege al Ungariei (1916); compozitorul şi muzicologul român Ionel G. Brătianu (1921); fizicianul indian Sir Chandrasekhara Venkata Raman, laureat Nobel (1970); compozitorul elveţian Frank Martin (1974); poetul român Octav Sargeţiu (1994); fizicianul britanic de etnie pakistaneză Abdus Salam, laureat Nobel (1996); gazetarul sportiv român Ioan Chirilă, considerat cel mai mare ziarist sportiv român (1999); scriitorul, scenaristul şi actorul englez de film Quentin Crisp (1999); compozitorul, percuţionistul şi dirijorul român de muzică uşoară Ion Cristinoiu (2001); preotul ortodox român Gheorghe Calciu-Dumitreasa (2006); părintele arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamţ, mare duhovnic şi cărturar român (2007); actriţa, regizoarea, traducatoarea şi profesoara română Luminiţa Stoianovici (2008); astronautul și inginerul spațial rus Konstantin Feoktistov (2009); scriitorul, ziaristul şi filosoful român Jean Pârvulescu (2010); poetul, eseistul și editorul român Gabriel Stănescu (2010); actorul român Şerban Ionescu (2012); chimistul român Zeno Virgil Gheorghe Simon (2015); pianistul, organistul şi clavecinistul român Nicolae Licareţ, director artistic al Filarmonicii „George Enescu” din București (2016); actorul, producătorul şi scriitorul german Peter Berling (2017) și actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (2017).
Septimiu Cioloboc
