Oameni & Fapte – 22 aprilie
Publicat de MIRELA ROTAR, 22 aprilie 2021, 06:00 / actualizat: 22 aprilie 2021, 7:54
– Este cea de-a 112-a zi a lui 2020. Au rămas 253 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:22 şi va apune la ora 20:19.
– Astăzi este „Ziua Planetei Pământ”, sărbătorită pentru prima oară de americani în 1970, când peste 20 de milioane de oameni s-au adunat sub steagul Mamei Natură. „Ziua Pământului” se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, pentru a uni locuitorii Terrei în lupta vizând apărarea mediului înconjurător.
– De asemenea, este „Ziua Internațională a Fetelor ce Activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Ziua a fost instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
– În 22 aprilie 1500 navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit o bucată mare de pământ – Brazilia, iar în 1529 Spania şi Portugalia semnau de… rupeau Pământul, încheind un tratat la Zaragoza, prin care îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. La 22 aprilie 1866 a avut loc primul concert simfonic în București, la „Teatrul cel Mare”, dirijat de Eduard Wachman, cu lucrări de Beethoven, Mozart și Haydn, iar în 1867 se promulga prima lege monetară a României, prin care se adoptau „leul” – ca unitate monetară naţională – şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism (aur şi argint).
– În 1913 apărea, la Sankt Petersburg, ziarul „Pravda” – oficiosul Partidului Comunist sovietic, iar în anul 1915 a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de nemți pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. La 22 aprilie 1925 s-a produs o faptă fără precedent în istoria construcţiei de automobile: uzinele „Ford” din oraşul belgian Anvers au fabricat 50.000 de mașini în serie, iar în 1927 se publica primul volum de versuri al scriitorului român Tudor Arghezi, intitulat „Cuvinte potrivite”. La 22 aprilie 1928 a apărut Legea pentru regimul general al cultelor din România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate confesiunile.
– Între 22-25 aprilie 1968 a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Istoric vorbind, plenara a însemnat victoria lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului. Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964, singura excepţie fiind „Procesul de la Canal”, din 1952, ai cărui condamnaţi au fost reabilitaţi.
– În 22 aprilie 1968 s-a semnat Acordul internaţional privind salvarea cosmonauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în Cosmos, iar în 1977 a fost inaugurat oficial complexul comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din România. La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNȚCD, mai mulţi manifestanți s-au baricadat în „Piața Universității” din București, blocând circulația din zona centrală a Capitalei până în 13 iunie. Această acțiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piața Universității”.
– În 22 aprilie 1993 s-a inaugurat, la Washington, Muzeul Memorial al Holocaustului, în cinstea celor șase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi altor victime ale nazismului. Tot atunci, dar în România, s-a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei Libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina.
– La 22 aprilie 2005 postul de televiziune „Al-Jazeera” din Doha, capitala Qatarului, a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak (Ovidiu Ohanesian, Sorin Mișcoci și Marie Jeanne Ion), susținând că răpitorii solicitau retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.
– În 22 aprilie s-au născut: compozitorul, violistul și violonistul italian Giuseppe Torelli (1658); scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding, supranumit „părintele romanului englez” (1707); filosoful german Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (1724); scriitoarea elvețiană Madame de Staël (1766); episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, luptător pentru drepturile românilor transilvăneni (1780); poeta și prozatoarea română Veronica Micle, iubita lui Mihai Eminescu (1850); politicianul bolșevic Vladimir Ilici Lenin, conducător al mişcării comuniste sovietice şi internaţionale (1870); scriitoarea americană Ellen Glasgow, laureată a Premiului Pulitzer (1873); Maria Teohari, prima femeie astronom din România (1885); compozitorul şi violonistul român George Enacovici (1891); romancierul, dramaturgul, doctorul în filozofie, nuvelistul şi poetul român Camil Petrescu (1894); scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (1899); fizicianul american Robert Oppenheimer, care a condus lucrările de fabricare a primei bombe atomice (1904); neurologul italian Rita Levi-Montalcini, laureată Nobel (1909); contraaltista britanică Kathleen Ferrier (1912); filosoful român Constantin I. Gulian (1914); violonistul şi dirijorul american naturalizat britanic Sir Yehudi Menuhin (1916); luptătoarea franceză Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste (1916); chimistul american Donald J. Cram, laureat Nobel (1919); monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu, îndrumător spiritual al exilului românesc (1921); romancierul, publicistul şi profesorul român Ionel Bandrabur (1922); etnomuzicologul și profesoara română Mariana Kahane (1922); producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (1923); actorul, regizorul de teatru şi scenaristul român Ion Lucian, creatorul teatrelor de copii „Ion Creangă” şi „Excelsior” (1924); prozatorul Alexandru Gromov din Republica Moldova, autor de literatură ştiinţifico-fantastică şi scrieri pentru copii şi tineret (1925); actriţa americană Charlotte Rae (1926); compozitorul și muzicologul român Pascal Bentoiu (1927); mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto (1935); cântărețul de country și rock, chitaristul, compozitorul și prezentatorul american de televiziune Glen Campbell (1936); actorul, regizorul şi producătorul american de film Jack Nicholson (1937); ingierul electroenergetician român Vlad Ştefăniţă Ionescu, specialist în teoria sistemelor (1938); actorul şi dramaturgul american Jason Miller (1939); multimiliardarul american, navigatorul, pilotul de avioane de mici dimensiuni şi aeronautul Steve Fossett, care a stabilit peste 115 recorduri mondiale (1944); actrița română de teatru și film Jeanine Stavarache (1944); medicul şi profesorul român Ion Bruckner, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă (1944); pictorul naiv și sculptorul român Gheorghe Ciobanu (1944); poetul, criticul literar, traducătorul şi publicistul român Ion Cristofor (1952);
medicul și profesorul român Irinel Popescu, specialist în chirurgie hepatică şi transplant (1953); omul politic şi istoricul polonez Donald Franciszek Tusk, preşedinte al Consiliului European și fost premier al Poloniei (1957); doctorița și profesoara română Liliana Zaharia, specialistă în hidrologie (1964); actriţa americană Sherri Shepherd (1967); filologul, scriitoarea și profesoara română Maria Kozak (1971); actrița americană Kimmie Kaboom (1971) și fotomodelul şi actriţa americană Amber Heard (1986).
– La 22 aprilie au murit: scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (1616); compozitorul francez Édouard Laló (1892); prozatorul, omul politic și economistul român Ion Ghica, ministru şi premier (1897); medicul român George Assaky, un precursor al neurochirurgiei moderne (1899); scriitorul şi poetul danez Jeppe Aakjær (1930); constructorul britanic de automobile Frederick Henry Royce, co-fondator al companiei „Rolls-Royce” (1933); criticul de artă, eseistul şi prozatorul român de etnie cehă W.[ilhelm] Beneş (1960); arhitectul și pedagogul român Petre Antonescu (1965); pianista română Silvia Şerbescu (1965); prozatorul şi publicistul român Virgil Birou (1968); inginerul şi omul politic român Nicolae Gheorghe Caranfil, fost ministru (1978); pictorul, graficianul şi arhitectul israelian de origine română Marcel Iancu (1984); fotograful american Ansel Adams, creatorul unui sistem complex pentru controlul vizualizării şi al expunerii fotografice – „Zone System” (1984); filosoful, prozatorul şi eseistul român Mircea Eliade, istoric al religiilor (1986); fizicianul american de origine italiană Emilio Gino Segrè, câştigător al Premiului Nobel (1989); compozitorul român Paul Jelescu (1989); omul politic republican și fostul preşedinte american Richard Nixon (1994); poetul, prozatorul, editorul, traducătorul şi eseistul român Mircea Ciobanu (1996); coregrafa şi profesoara română Vera Proca-Ciortea, specialistă în dansul de teatru (2002); economistul, publicistul şi omul politic român Viorel Sălăgean (2003); actriţa italiană de film Alida Valli (2006); solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (2013); juristul, avocatul, omul de litere și traducătorul român Eleodor Focșeneanu (2015) și alpinista română Dor Geta Popescu, deţinătoarea a opt recorduri mondiale şi a altor câteva europene (2017).
Septimiu Cioloboc
