Oameni & Fapte – 22 decembrie
Publicat de radiomures, 22 decembrie 2017, 08:08
– Este cea de-a 356-a zi a lui 2017. Au mai rămas 9 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:03 şi va apune la ora 16:38.
– Astăzi este „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, pentru că la 22 decembrie 1989 aveau loc importante evenimente în cadrul Revoluţiei anticomuniste din România. În Bucureşti, grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale au ocupat centrul Capitalei, iar la ora 10:00 s-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării. La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale Vasile Milea (numit de Ceauşescu „trădătorul”), sediul Comitetului Central al PCR a fost luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia, iar cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC cu elicopterul. Cei doi au fost arestaţi, după amiază, la Târgovişte. S-a instalat puterea provizorie, Frontul Salvării Naţionale (FSN), iar Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi a prezentat un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie au avut loc confruntări armate la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune şi în diferite alte zone ale capitalei, soldate cu victime (răniţi şi morţi). Tot atunci a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti.
– La 22 decembrie 1894 începea în Franţa „Afacerea Dreyfus”. Căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus, dovedit vinovat de înaltă trădare, a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cazul a provocat o serie de crize politice şi sociale unice în Franţa şi s-a încheiat abia în 1906, printr-o decizie a Curţii franceze de Casaţie, care l-a exonerat şi l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. „Afacerea Dreyfus” este considerată simbolul modern al nedreptăţii în numele interesului Statului şi rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate.
– În 22 decembrie 1964, prin decret ministerial, Teatrul pentru Tineret şi Copii din Bucureşti a devenit Teatrul Mic, intrând astfel în familia teatrelor mici din Europa, iar în 1970 a fost inaugurat oficial noul pod rutier peste Dunăre, la Giurgeni-Vadul Oii, ce face legătura cu litoralul românesc al Mării Negre şi care are patru benzi de circulaţie.
– În anul 1989 şi-a reluat activitatea legală Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. Tot în 1989 apăreau „Libertatea”, cel dintâi ziar al Revoluţiei române, şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”. În 1989, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, s-a redeschis Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin, inaugurat la 6 august 1791. Între anii 1961-1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument a fost interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului.
– La 22 decembrie s-au născut: poetul dramatic francez Jean Racine (1639); compozitorul german Carl Friedrich Abel (1723); scriitorul elveţian Ulrich Bräker (1735); pictorul britanic John Crome (1768); scriitorul norvegian Johan Sebastian Welhaven (1807); compozitorul și dirijorul german Franz Abt (1819); compozitorul italian Giovanni Bottesini (1821); biologul şi entomologul francez Jean-Henri Fabre (1823); scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (1823); compozitorul italian Giacomo Puccini (1858); matematicianul german Otto Hölder (1859); arhitectul român Nicolae Ghica-Budeşti (1869); compozitorul şi pianistul austriac Franz Schmidt (1874); poetul, romancierul şi dramaturgul italian Filippo Tommaso Marinetti (1876); compozitorul american de origine franceză Edgard Varèse, precursor al muzicii electronice (1883); eseistul, poetul, publicistul şi omul politic român Nichifor Crainic (1889); neurologul român Oscar Sager (1894); compozitorul român Mihail Andricu (1894); prozatorul şi traducătorul român Virgiliu Monda (1898); compozitorul, dirijorul şi profesorul britanic Alan Bush (1900); fizicianul şi chimistul american John C. Slater (1900); medicul, fiziologul şi biochimistul american Haldan Keffer Hartline, laureat Nobel (1903); actorul francez Pierre Brasseur (1905); arhitectul, artistul şi designerul elveţian Max Bill (1908); sculptorul, graficianul şi desenatorul italian Giacomo Manzù (1908); muzicianul şi dirijorul român Teodor Costin (1923); scriitorul şi eseistul elveţian Hugo Loetscher (1929); cineastul portughez Paulo Rocha (1935); actorul american Héctor Elizondo (1936);
compozitorul român Corneliu Cezar (1937); compozitorul român Dinu Petrescu (1939); actriţa română Cristina Deleanu (1940); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Dan Mutaşcu (1944); gimnastul japonez Mitsuo Tsukahara, cel care inventat celebra săritură ce-i poartă numele, „Tsukahara” (1947); fraţii gemeni americani Maurice şi Robin Gibb, cântăreţi şi fondatori ai formaţiei „Bee Gees”, împreună cu fratele lor mai mare, Barry (1949); cercetătorul german Thomas Südhof, laureat Nobel (1955); fotbalistul şi antrenorul român Dan Petrescu (1967); cântăreaţa şi actriţa franceză Vanessa Paradis (1972) şi realizatoarea română de emisiuni de televiziune Andreea Marin (1974).
– În 22 decembrie au murit: teologul român Petru Movilă, mitropolit al Kievului şi fondator de tipografii în spaţiul românesc (1646); pictorul italian Guercino (1666); matematicianul şi inginerul francez Jean-Victor Poncelet (1867); pictorul francez Théodore Rousseau (1867); scriitoarea engleză George Eliot (1880); omul politic şi memorialistul român Ion Bălăceanu (1914); lingvistul suedez Göran Björkman (1923); economistul şi omul politic român Vintilă I. C. Brătianu, preşedinte al PNL, ministru de finanţe şi premier, precum şi iniţiator al politicii „prin noi înşine” (1930); scriitorul rus Nikolai Ostrovski (1936); poetul român Nicolae Labiş (1956); actorul şi regizorul român de teatru Ion Iancovescu (1966); basul român Edgar Istratty (1967); regizorul american de film de origine austriacă Josef von Sternberg (1969); producătorul american de film Darryl F. Zanuk (1979); scriitorul român Dragoş Vicol (1981); general-colonelul român Vasile Milea, ministru al apărării naţionale (1989); dramaturgul irlandez Samuel Beckett, laureat
Nobel (1989); compozitorul austriac Ernst Krenek (1991); pictorul sârb Mica Popovič (1996); scriitorul canadian de limbă franceză Pierre Vallieres (1998); cântăreţul şi muzicianul britanic de rock şi blues Joe Cocker (2014) şi muzicianul român de etnie germană Günther Reininger, pianist, organist, compozitor şi vocalist al formaţiilor „Phoenix” şi „Amicii” (2015).
Septimiu Cioloboc
