Oameni & Fapte-22 decembrie

Publicat de radiomures, 22 decembrie 2015, 06:00

– Astăzi, la ora 6:48, ora României, va avea loc Solstiţiul de iarnă. Solstiţiul marchează ziua cea mai lungă a anului (21 iunie) sau cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie).

– Tot azi e „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, pentru că, la data de 22 decembrie 1989 aveau loc importante evenimente în cadrul Revoluţiei anticomuniste din România. În Bucureşti, grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale au ocupat centrul Capitalei.
La ora 10:00 s-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării. La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale Vasile Milea (numit de Ceauşescu „trădătorul”), sediul Comitetului Central al PCR a fost luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia, iar cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC cu elicopterul. După amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat puterea provizorie, Frontul Salvării Naţionale (FSN), iar Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi a prezentat un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România.
În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc confruntări armate la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune şi în diferite alte zone ale capitalei, soldate cu victime (răniţi şi morţi). Tot atunci a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti.

– La data de 22 decembrie 1894 începea în Franţa „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus, dovedit vinovat de înaltă trădare, a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cazul a provocat o serie de crize politice şi sociale unice în Franţa şi s-a încheiat abia în 1906, printr-o decizie a Curţii franceze de Casaţie, care l-a exonerat şi l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. „Afacerea Dreyfus” este considerată simbolul modern al nedreptăţii în numele interesului Statului şi rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate.

– În 22 decembrie 1964, prin decret ministerial, Teatrul pentru Tineret şi Copii din Bucureşti a devenit Teatrul Mic, intrând astfel în familia teatrelor mici din Europa.

– Pe 22 decembrie 1970 a fost inaugurat oficial noul pod rutier peste Dunăre, la Giurgeni-Vadul Oii, ce face legătura cu litoralul românesc al Mării Negre şi care are patru benzi de circulaţie.

– În 1989 şi-a reluat activitatea legală Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi tot atunci s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La aceeaşi dată,
22 decembrie 1989, apăreau „Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”.

– La 22 decembrie 1989 a fost redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin, inaugurat la data de 6 august 1791. Între anii 1961-1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis,
în apropiere aflându-se Zidul Berlinului.

– Într-o zi de 22 decembrie s-au născut: poetul şi dramaturgul clasic francez Jean Racine (1639); compozitorul italian Giacomo Puccini (1858); eseistul şi poetul român Nichifor Crainic (1889); actriţa română Cristina Deleanu (1940); gimnastul japonez Mitsuo Tsukahara, cel care inventat celebra săritură ce-i poartă numele, „Tsukahara” (1947); fraţii gemeni americani Maurice şi Robin Gibb, cântăreţi şi fondatori ai formaţiei „Bee Gees”, împreună cu fratele lor mai mare, Barry (1949); fotbalistul şi antrenorul român Dan Petrescu (1967) şi cântăreaţa şi actriţa franceză Vanessa Paradis (1972).

– La 22 decembrie au murit: teologul român Petru Movilă, mitropolit al Kievului şi fondator de tipografii în spaţiul românesc (1646); matematicianul francez Jean-Victor Poncelet (1867); pictorul francez Théodore Rousseau (1867); scriitoarea britanică George Eliot (1880); politicianul şi economistul român Vintilă I.C. Brătianu, preşedinte al PNL, ministru de finanţe şi premier, precum şi iniţiator al politicii „prin noi înşine” (1930); poetul român Nicolae Labiş (1956); general-colonelul român Vasile Milea, ministru al apărării naţionale (1989) şi dramaturgul irlandez Samuel Beckett, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1989).

Septimiu Cioloboc