Oameni & Fapte – 22 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 22 ianuarie 2019, 06:00
– Este cea de-a 22-a zi a lui 2019. Au mai rămas 343 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:57 şi va apune la ora 17:10.
– În Panama începe astăzi „Ziua Mondială a Tineretului”, ediţia a 34-a, cu tema: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38). Ediția se va încheia în 27 ianuarie. Astăzi este „Ziua Culturii Maghiare”, marcată în mai multe locuri ale lumii, deoarece la 22 ianuarie 1823 poetul maghiar Kölcsey Ferenc a finalizat manuscrisul poeziei „Himnusz”, care a devenit, din 1844, textul Imnului Ungariei.
– În 1506 s-a întemeiat oficial Garda Elvețiană a Vaticanului: 150 de militari elvețieni din Cantonul Uri, aflați în serviciul Papei Iulius al II-lea, au defilat pentru prima oară prin Roma, intrând prin Porta del Popolo, sub comanda căpitanului Kaspar von Silenen. Un acord care prevedea recrutarea de mercenari elvețieni pentru acest serviciu s-a încheiat încă din 1479, între confederația elvețiană și Papa Sixt al IV-lea.
– La 22 ianuarie 1517 armata otomană a sultanului Selim I a zdrobit trupele sultanului mameluc al Egiptului și a cucerit orașul Cairo, după care a urmat supunerea întregului Egipt. În 1771 Spania ceda britanicilor Port Egmont din Insulele Falkland, după trei ani de ameninţări militare, iar în 1826 fortăreaţa Callao din Perú, ultimul punct de rezistenţă al colonialiştilor spanioli din America de Sud, a capitulat în faţa mişcărilor de eliberare naţională care au izbucnit pe acest continent.
– La 22 ianuarie 1859 avea loc, la Hanovra, prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră, op. 15 de Johannes Brahms, compozitorul german interpretând la pian. În 1862 s-a format primul guvern unitar al Principatelor Române, în fruntea căruia era conservatorul Barbu Catargiu, iar în 1879 s-a înregistrat cea mai ruşinoasă înfrângere din istoria militară a Marii Britanii: peste 1.500 de soldați britanici au murit în Bătălia de la Isandlwana, din sudul Africii, în confruntarea cu circa 25.000 de războinici zulu.
– În 1905 a izbucnit, în Rusia, cea dintâi revoluţie cu caracter democratic: Revoluţia burghezo-democratică din 1905-1907, îndreptată împotriva autocratismului ţarului Nicolae al II-lea. Mişcarea, reprimată de autorităţi, este cunoscută ca „Duminica însângerată”. În 22 ianuarie 1952 a luat fiinţă, la Bucureşti, Institutul Național de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”.
– În 1963 preşedintele Franţei, Charles de Gaulle, şi cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, au semnat Tratatul franco-german de prietenie, cunoscut ca Tratatul de la Élysée, care punea bazele reconcilierii dintre cei doi foşti inamici din Al Doilea Război Mondial. Acordul obliga ambele guverne să se consulte în toate aspectele importante ale politicii externe şi politicii de securitate. În plus, s-au stabilit la nivel guvernamental întâlniri la intervale regulate, iar de atunci, şefii celor două state au păstrat o relaţie puternică, de multe ori considerată ca fiind motorul Uniunii Europene.
– În 1981 avea loc, la Paris, ședința de primire a primei femei în Academia Franceză, scriitoarea Marguerite Yourcenar, autoarea romanului istoric „Memoriile lui Hadrian”, iar în anul 1999 marşul celor 10.000 de mineri din Valea Jiului spre Bucureşti a fost oprit în urma „Acordului de la Cozia”, semnat între Guvernul României, condus de Radu Vasile, şi Miron Cozma, liderul ortacilor. Astfel, în 22 ianuarie 1999, la ora 18:30, după încheierea negocierilor, premierul a declarat că: „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara”.
– La 22 ianuarie s-au născut: filosoful şi omul politic englez Francis Bacon (1561); filosoful, fizicianul, astronomul, matematicianul şi călugărul iezuit francez Pierre Gassendi (1592); scriitorul, filosoful și criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (1729); poetul englez George Gordon Byron – Lord Byron (1788); scriitoarea și feminista română Elena Ghika (1828); romancierul şi dramaturgul suedez August Strindberg (1849); istoricul și filologul român Demostene Russo (1869); regizorul american de film David Wark Griffith, unul dintre pionierii cinematografiei americane (1875);
prozatorul, poetul şi dramaturgul român Ştefan Petică (1877); pictorul, desenatorul şi poetul francez de origine spaniolă Francis Picabia, promotor al dadaismului şi al artei abstracte, dar şi ilustrator de carte (1879); istoricul literar român de origine franceză Charles Drouhet (1879); astronomul, seismologul şi matematicianul român Gheorghe Demetrescu (1885); prozatoarea română Cora Irineu (1888); medicul maghiar Rusznyák István, care a descoperit vitamina P (1889); industriaşul francez Marcel Dassault, constructor de avioane şi fondator al societăţii „Marcel Dassault-Bréguet-Aviation” (1892); pictoriţa română Lucia Demetriade Bălăcescu (1895); soprana americană Rosa Ponselle (1897); fizicianul rus Lev Landau, laureat Nobel (1908); omul politic birmanez Sithu U Thant, fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1909); omul politic austriac Bruno Kreisky, fost cancelar federal şi membru al Partidului Socialist (1911); compozitorul francez Henri Dutilleux (1916); filosoful american Irving Kristol, fondator al curentului cultural şi politic neoconservator (1920); compozitorul francez de jazz André Hodéir (1921); compozitoarea şi profesoara română de canto Camelia Dăscălescu (1921); filosoful american Irving Kristol (1920); prozatorul, dramaturgul și eseistul român Alexandru Sever (1921); actorul şi poetul român Paul Sava (1922); scriitorul şi producătorul american de televiziune de origine maghiară Robert Halmi Sr. (1924); actorul, regizorul şi scriitorul român George Motoi (1936); prozatorul şi poetul român Mihai Negulescu (1936); chimistul american Alan Heeger, laureat Nobel (1936); pianistul şi dirijorul american de origine coreeană Myung-Whun Chung (1953); actorul român Bogdan Stanoevici (1958); fotbalistul și antrenorul român Costel Orac (1959); muzicianul şi actorul australian Michael Hutchence, liderul formaţiei rock australiene „INXS” (1960); gimnasta română de etnie maghiară Ecaterina Szabó (1966); poetul, prozatorul și eseistul român Caius Dobrescu (1966) și cântăreața, compozitoarea și dansatoarea americană Willa Ford (1981).
– În 22 ianuarie au murit: dramaturgul francez Eugène Labiche (1888); regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei şi împărăteasă a Indiei (1901); folcloristul, gazetarul şi poetul român I.[on] C.[onstantin] Fundescu (1904); matematicianul, istoricul şi generalul român Ştefan Fălcoianu (1905); pictorul suedez Carl Larsson (1919); Papa Benedict al XV-lea (1922); publicistul şi omul politic danez Frederick Bajer, laureat Nobel (1922); inventatorul și publicistul român Alexandru Ciurcu, cel care a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1922); omul politic și preşedintele american Lyndon B. Johnson (1973); scriitorul, fotograful și inventatorul japonez Kobo Abe (1993); actorul francez de teatru şi cinema, mimul, regizorul şi directorul de teatru Jean-Louis Barrault (1994); actorul de film şi cântăreţul american de origine greacă Telly Savalas (1994); americanul Irving B. Kahn, inventatorul teleprompterului şi pionier al televiziunii prin cablu (1994); editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou (2001); fizicianul american de origine română Erwin M. Friedländer (2004); pianista şi compozitoarea mexicană Consuelito Velasquez, autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho” (2005); preotul catolic francez Abbé Pierre, fondatorul Societății Emmaüs (2007); actorul australian de film Heath Ledger (2008); compozitorul şi muzicologul român Ştefan Niculescu (2008); pictorul român Constantin Blendea (2012); regizorul român de teatru și film Tudor Mărăscu (2012); şahista română Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională (2013); antrenorul român de atletism Constantin Gheorghe „Titi” Mihail (2016); afaceristul japonez Masaya Nakamura, pionier al jocurilor pe calculator şi al parcurilor de distracţie (2017) și scriitoarea americană Ursula K. Le Guin, autoare de literatură science fiction și fantasy modern (2018).
Septimiu Cioloboc
