Oameni & Fapte – 22 iulie
Publicat de Rotar Mirela, 22 iulie 2022, 06:00
– Este cea de-a 203-a zi a lui 2022. Au rămas 162 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:51 şi va apune la ora 21:05.
– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici o pomenesc astăzi pe Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena, întocmai cu Apostolii.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Creierului”, marcată, din 2014, la iniţiativa Federaţiei Mondiale de Neurologie (WFN) – înființată la 22 iulie 1957.
– La 22 iulie 1451 umanistul florentin Poggio Bracciolini a menţionat, în lucrarea sa „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian. În 1456 Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, obținea victoria asupra armatei turce conduse de sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Pentru succesul de la Belgrad a fost numit de Papa Calixtus al III-lea „atletul cel mai puternic al lui Hristos”.
– În 1484 turcii au început asaltul asupra Cetăţii Albe, pe care o vor cuceri la 7/8 august 1484, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie – august. Cetatea Albă a devenit astfel raia turcească.
– La 22 iulie 1921 s-a înființat Facultatea de Medicină Veterinară din București, prin transformarea Şcolii superioare de Medicină Veterinară în Facultatea de Medicină Veterinară (al cărei prim decan a fost profesorul Constantin Moţaş) şi încorporarea ei în structura Universităţii din Bucureşti.
– În 22 iulie 1944 au început puternicele bombardamente ale aviaţiei americane asupra capitalei României, Bucureşti, atacuri aeriene reluate în zilele de 28 şi 31 iulie același an. La 22 iulie 1946 a fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva și tot atunci organizația sionist-teroristă „Irgun” bombarda hotelul „Regele David” din Ierusalim, locul administrației civile și totodată comandamentul militar al Mandatului britanic pentru Palestina, eveniment în urma căruia au murit 91 de oameni.
– În 1950 regele Leopold al III-lea al Belgiei s-a întors din exil, însoţit de un val de proteste, iar la 22 iulie 1991 dramaturgul român Valentin Nicolau a înființat Editura „Nemira” – una dintre primele edituri independente din România postdecembristă.
– În 2000 fostul premier pakistanez Nawaz Sharif a fost condamnat de un tribunal anti-corupție din oraşul Attock la 14 ani de închisoare, sub acuzația de evaziune fiscală, iar la 22 iulie 2005 compania americană „Microsoft”, cea mai mare producătoare de software din lume, anunța numele final al noului sistem de operare: „Windows Vista”. În anul 2009 s-a înregistrat cea mai lungă eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Durata ei maximă a fost de 6 minute și 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est, fiind vizibilă în totalitate în India și China. O eclipsă mai lungă va fi posibilă în iunie 2132.
– În 2011 aveau loc, în Norvegia, două atacuri teroriste consecutive lansate împotriva guvernului, populaţiei civile şi a unei tabere de vară. O explozie puternică propagată dintr-o maşină capcană din centrul capitalei Oslo a cauzat decesul a 8 persoane şi rănirea altora. Cel de-al doilea atac, unul cu arme, la o tabără a tineretului laburist de pe insula Utøya, s-a soldat cu 69 de morţi, totalul fiind de 77. Poliţia norvegiană l-a arestat pe Anders Behring Breivik, un extremist de dreapta în vârstă de 32 de ani, ca urmare a împuşcăturilor în masă de pe insula Utøya, el fiind acuzat de producerea ambelor atacuri. Breivik a fost condamnat ulterior la 21 de ani de închisoare.
– În 22 iulie s-au născut: matematicianul și astronomul german Friedrich Bessel (1784); pedagogul, filologul, preotul şi renumitul folclorist sas Joseph Haltrich din Transilvania (1822); medicul pediatru, pedagogul, scriitorul, publicistul şi activistul social polonez Janusz Korczak, de naţionalitate evreu (1878); pictorul american Edward Hopper (1882); medicul şi fiziologul român Vasile Răşcanu (1885); fizicianul german Gustav Ludwig Hertz, laureat Nobel (1887); sculptorul american Alexander Calder (1898); actorul român de teatru Mihai Popescu (1909); soprana italo-americană Licia Albanese, specializată în interpretarea operelor lui Giacomo Puccini (1909); publicistul, criticul şi istoricul literar și profesorul român George Ivaşcu (1911); regizorul, actorul şi scenaristul britanic Bryan Forbes (1926); actorul american Orson Bean, cunoscut din serialul de televiziune „Desperate Housewives” / „Neveste Disperate” (1928); pictorul român Leon Vreme (1930); designerul dominican de modă Oscar de la Renta (1932); canoistul român Leon Rotman, campion olimpic (1934); graficianul român Ion State, ilustrator de carte (1937); dirijorul, compozitorul și profesorul român Gheorghe Gomoiu (1939); chimistul și profesorul francez de origine română Alexandre Revcolevschi (1940); şahista olandeză de origine română Käty Van Der Mije-Nicolau, multiplă campioană națională în România și Olanda (1940); geograful și profesorul român Alexandru Ungureanu (1941); artista plastică română Monica Antonetta Flămând (1941); poetul creștin român Daniel Turcea (1945); cântăreața franceză Mireille Mathieu (1946); politicianul român Petre Roman, fost premier al României (1946);
atleta română Mihaela Peneș, campioană olimpică la suliţă (1947); Prea Fericitul Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1951); cântărețul american Brian Howe, fost component al trupei „Bad Company” (1953); chitaristul american de origine italiană Al Di Meola, interpret de jazz, jazz-rock şi jazz-fusion (1954); actorul american de film Willem Dafoe (1955); Prea Fericitul Porfirie Perić, Arhiepiscop de Peci, Mitropolit de Belgrad și Karlovitz și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe (1961); solista română de muzică ușoară Ileana Șipoteanu (1967); actrița americană Fileena Bahris (1970) și actrița și cântăreața americană Selena Gomez (1992).
– La 22 iulie au murit: preotul, matematicianul şi astronomul italian Giuseppe Piazzi (1826); compozitorul şi dirijorul austriac Josef [Joseph] Strauss, al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (1870); pacifistul englez William Randal Cremer, laureat Nobel (1908); geograful, inginerul și inventatorul scoțian-canadian Sandford Fleming (1915); fotbalistul și antrenorul de fotbal maghiar Kocsis Sándor (1979); jefuitorul american de bănci John Dillinger (1934); compozitorul român, textierul, pilotul civil de aviație şi parașutistul Ionel Fernic, unul dintre primii paraşutişti români (1938); medicul român şi scriitorul Ioan I. Mironescu, membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (1939); scriitorul satiric rus Mihail Zoșcenko (1958); poetul, istoricul, nuvelistul şi folcloristul american Carl Sandburg (1967); scriitorul australian George Johnston (1970); comparatistul român şi istoricul literar, eseistul şi profesorul N.[icolae] I.[oan] Popa (1982); compozitorul român Liviu Dandara (1991); eseistul, criticul literar, filozoful şi publicistul român Radu Enescu (1994); scenograful român Dan Jitianu (1994); bas-baritonul german Hermann Prey (1998); regizorul francez de film Claude Sautet (2000); regizorul român de teatru Vlad Mugur (2001); cântărețul francez Sacha Distel (2004); fizicianul german Herbert Walther (2006); scriitorul, scenaristul şi jurnalistul francez Pierre Rey (2006); filologul și traducătorul român Dan Sluşanschi (2008); chirurgul şi profesorul român Dan Setlacec, autor a numeroase tratate şi monografii medicale (2009); actriţa americană de film, de origine mexicană, Linda Christian (2011); regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Frank Pierson (2012); actriţa română de teatru şi scenografa Cristina Pepino (2013); actorul american de film și televiziune și ofițerul de poliție Dennis Farina (2013); actriţa britanică Natasha Parry, soţia regizorului Peter Brook (2015); compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul român Dumitru Lupu, iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (2017) și muzicologul român Vasile Tomescu (2021).
Septimiu Cioloboc
