Oameni & Fapte – 22 iunie
Publicat de MIRELA ROTAR, 22 iunie 2020, 06:00
– Este cea de-a 174-a zi a lui 2020. Au rămas 192 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:29 şi va apune la ora 21:19.
– La 22 iunie 1462 a avut loc atacul nereușit al domnitorului moldovean Ștefan cel Mare asupra cetății Chilia, care era apărată de o garnizoană maghiară. În 1479 el a început construcţia cetăţii Chilia Nouă, situată pe malul stâng al Dunării şi tot Ștefan cel Mare a declanşat o expediție de represalii în Polonia, la 22 iunie 1498, urmare a atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei. Armata condusă de el a ars toate așezările și cetățile din Galiția, până aproape de Cracovia. În 22 iunie 1815 Rusia, Austria, Prusia și Anglia, aliate contra Franței, i-au impus împăratului Napoleon I Bonaparte abdicarea pentru a doua oară și exilul acestuia pe Insula Sfânta Elena.
– În 1918 s-a înfiinţat, la Washington, „Liga Naţională Română”, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei româneşti, iar în 1919 a apărut, la Bucureşti, publicaţia „Ideea europeană”, care îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc”. În 1936 a început Conferința Internațională de la Montreux (Elveția) care a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor și Dardanele (22 iunie – 21 iulie).
– În 1940 a fost creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit Frontul Renaşterii Naţionale. Aflat sub conducerea supremă a regelui român, Partidul Naţiunii reprezenta o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reichului. În 1941 România intra în război, alături de Germania, împotriva URSS, iar şeful statului român, mareșalul Ion Antonescu, ordona armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordului Bucovinei, ocupate, în 1940, de sovietici. În Al Doilea Război Mondial, în 1941 au avut loc alte două fapte importante: Germania hitleristă declanșa operațiunea „Barbarossa”, atacând pe un front larg URSS, fără declaraţie de război, iar sovieticii au început execuțiile în masă la închisoarea Brygidki din Lwów (Ucraina), masacru care va înceta la 28 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri (3.000 ucraineni și majoritatea polonezi) doar 600 au fost cruțați. În 1944 Armata Roșie începea operațiunea „Bagration”, ofensivă care avea să curețe teritoriul Bielorusiei sovietice și al Poloniei răsăritene de trupele germane, până la 19 august același an.
– În 22 iunie 1992 apărea, sub conducerea publicistului Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului „Evenimentul zilei”, iar în anul 1994 s-a semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehia, cu ocazia vizitei oficiale în capitala noastră a preşedintelui ceh Václav Havel.
La 22 iunie 1995 România a depus, în cadrul unei ceremonii la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, demers precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care semnase cu o zi înainte „Declaraţia de la Snagov”.
– La 22 iunie s-au născut: compozitorul francez Étienne Nicolas Méhul (1763); filologul, filosoful, scriitorul şi omul politic german Wilhelm von Humboldt, întemeietorul Universităţii din Berlin (1767); omul politic italian Giuseppe Mazzini, unul dintre liderii mişcării de eliberare a poporului italian (1805); matematicianul german de origine lituaniană Hermann Minkowski (1864); inginerul român Constantin C. Orghidan, colecţionar de monede, sigilii şi obiecte arheologice (1874); biologul şi filosoful englez Sir Julian [Sorell] Huxley (1887); scriitorul german Erich Maria Remarque (1898); matematicianul român Alexandru Ghika (1902); psihologul român Nicolae Mărgineanu (1905); scenaristul şi regizorul american de film de origine austriacă Billy Wilder (1906); inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume (1910); profesorul de teologie, prozatorul şi istoricul literar român Petru Rezuş (1913); creatorul american de modă Bill Blass (1922); scriitorul şi cineastul polonez Tadeusz Konwicki (1926);
regizorul român de teatru Vlad Mugur (1927); biochimistul român Mircea Petru Cucuianu, întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică (1928); etnologul, folcloristul şi traducătorul român Ion Taloş (1934); actorul american de film Kris Kristofferson (1936); matematicianul şi profesorul israelian Izu Vaisman (1938); regizorul, scenaristul, producătorul de filme şi fotograful iranian Abbas Kiarostami (1940); teatrologul şi profesorul universitar român George Banu (1943); actorul şi regizorul austriac de film Klaus Maria Brandauer (1944); cercetătorul francez Gérard Mourou, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel (1944); producătorul american de film Tom Sherak (1945); actriţa română Paula Sorescu-Lucian, soția actorului Ion Lucian (1947); actrița americană de film, teatru şi televiziune Meryl Streep (1949); fostul premier român Adrian Năstase, om politic social-democrat (1950); violonistul american de origine română Sherban Lupu (1952); cântăreaţa, actriţa şi compozitoarea americană Cindy Lauper (1953); fotbalistul român Rodion Cămătaru (1958); actorul şi regizorul român Marian Ciripan (1958); soprana şi profesoara română Bianca Luigia Manoleanu (1958); scriitorul, geofizicianul şi dramaturgul român Valentin Nicolau, fondator al editurii „Nemira” (1960);
politiciana social-democrată română Rovana Plumb, ministru în mai multe rânduri (1960); vocalistul şi compozitorul scoţian Jimmy Somerville, membru al formaţiilor britanice „Bronski Beat” şi „The Communards” (1961); romancierul american Dan Brown, autorul cărții „Codul lui Da Vinci” (1964); diplomatul român Sorin Dumitru Ducaru (1964) și regizorul și scenaristul român Alexandru Solomon (1966).
– În 22 iunie au murit: poetul, prozatorul şi traducătorul român Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif (1913); interpreta română de muzică populară Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră”, „Edith Piaf a României” și „regina cântecului românesc” (1963); producătorul american de film David O. Selznick, câştigător a două Premii Oscar (1965); actrița americană de film Judy Garland (1969); botanistul român George Bujorean (1971); geograful român Ion Conea (1974); compozitorul şi dirijorul francez Darius Milhaud (1974); artista decoratoare română Mimi Podeanu (1975); regizorul britanic de film Joseph Losey (1984); actorul de film, coregraful și dansatorul american Fred Astaire (1987); tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (1989); fizicianul rus Ilia Mihailovici Frank, laureat Nobel (1990); scriitorul francez de origine română Virgil Gheorghiu (1992); interpretul român al cântecului popular maramureşean Ion Petreuş (2002); scriitoarea americană Ann Landers (2002); scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier (2008); pictoriţa şi profesoara română Rodica Lazăr (2009); compozitorul, orchestratorul şi dirijorul american James Roy Horner, care a compus muzica pentru peste 100 de filme (2015) și scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz (2019).
Septimiu Cioloboc
