Oameni & Fapte – 22 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 22 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 326-a zi a lui 2022. Au mai rămas 39 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:33 şi va apune la ora 16:42.
– În SUA este „Ziua Naţională Comemorativă”, marcată în ziua asasinării preşedintelui american John F. Kennedy, în 22 noiembrie 1963, la Dallas. Tot astăzi este Ziua Naţională a Republicii Liban, unde se aniversează proclamarea independenţei, din 1943, față de Franța.
– La 22 noiembrie 1574 navigatorul spaniol Juan Fernández, care naviga spre sud între Callao și Valparaíso a descoperit un arhipelag, insulele căruia le-a numit Más Afuera, Más un Tierra și Santa Clara. Mai târziu arhipelagul va fi denumit Insulele Juan Fernández. În anul 1806 a început un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul armat s-a încheiat prin Pacea de la București, din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei.
– În 1861 Poarta Otomană a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859, însă prevedea că ea va înceta la sfârșitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. La 22 noiembrie 1869 se deschideau cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti.
– În 1906, la Convenția Internațională de Radio și Telegrafie de la Berlin, a fost aprobată utilizarea mesajelor „SOS” în caz de pericol, iar în 1913 s-a inaugurat Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani, cu spectacolul „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri.
– La 22 noiembrie 1931 s-a deschis pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului, care din 1999 se numește Muzeul Municipiului București, iar în 1951 Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a devenit instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva. Printre membrii fondatori figurează şi România.
– În anul 1956 au început Jocurile Olimpice de Vară de la Melbourne, din Australia, la care România a obținut 13 medalii (dintre care 5 de aur, 3 de argint și 5 de bronz). Olimpiada de la Antipozi s-a încheiat în 8 decembrie 1956.
– În 1963, la Dallas, statul Texas, a fost asasinat John Fitzgerald Kennedy, cel mai tânăr președinte american din istorie (ales la vârsta de 43 de ani), considerat un stindard al liberalismului american. La 22 noiembrie 1967, după Războiul de Șase Zile israeliano-arab (din 5-10 iunie 1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri care să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute.
– În 1975 Juan Carlos era încoronat rege al Spaniei după moartea generalului Francisco Franco, iar în 1990 Margaret Thatcher a demisionat din postul de premier al Marii Britanii. În 2003, pe vremea „Revoluției Trandafirilor” din Georgia (din 2-23 noiembrie 2003), mii de opozanţi ai preşedintelui Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroși observatori străini au denunţat fraudele comise la scrutin. Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină, astfel că, după o zi, a demisionat. Alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia s-a încheiat fără vărsare de sânge.
– La 22 noiembrie 2004 a început „Revoluția Portocalie” din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, vreme de circa trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Protestatarii au obținut anularea alegerilor care îl dădeau câştigător pe candidatul puterii, Viktor Ianukovici, permiţând liderilor prooccidentali Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În 2005 Angela Merkel a devenit prima femeie cancelar al Germaniei, iar în 2009 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral.
– În 2015, pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu a Turneului Campionilor de la Londra, în echipe diferite. Horia Tecău (România) și Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România) și Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul mondial ATP.
– În 2017, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, îl condamna pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității. Tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 22 noiembrie 2017.
– În anul 2020 SUA au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare.
– În 22 noiembrie s-au născut: compozitorul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (1710); compozitorul german Conradin Kreutzer (1780); filozoful danez Rasmus Rask (1787); juristul şi profesorul român Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (1800); afaceristul britanic Thomas Cook (1808); scriitoarea engleză George Eliot (1819); inginerul şi matematicianul francez Émile Lemoine (1840); poetul francez de etnie cubaneză José María de Heredia (1842); scriitorul, criticul de teatru și filozoful german Fritz Mauthner (1849); istoricul german de artă Georg Dehio (1850); politicianul, diplomatul și scriitorul francez Paul Henri d’Estournelles de Constant, laureat Nobel (1852); scriitorul englez George Gissing (1857); industriașul german Ernst Sachs (1867); scriitorul francez André Gide, laureat Nobel (1869); inginerul şi matematicianul român Ion Ionescu [Bizeţ], unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1870); lingvistul italian Matteo Bartoli (1873); poetul maghiar Ady Endre (1877); actorul român Romald Bulfinski (1878); Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (1884); generalul şi omul politic francez Charles de Gaulle, prim-ministru şi preşedinte al Franţei (1890); americanul de origine austriacă Edward Bernays, pionier al relațiilor publice și al propagandei, dar și maestru al manipulării (1891); compozitorul american Hoagy Carmichael (1899); compozitorul spaniol Joaquín Rodrigo (1901); fizicianul francez Louis Néel, laureat Nobel (1904); compozitorul român Mişu Iancu (1909); compozitorul, pianistul şi dirijorul englez Benjamin Britten (1913); artistul plastic Mihail Grecu din Republica Moldova (1916); biofizicianul şi fiziologul britanic Andrew F. Huxley, laureat Nobel (1917); traducătorul, poetul și publicistul român Petru Sfetca (1919); muzicologul şi profesorul român Romeo Ghircoiaşiu (1919); regizorul canadiano-american de film și televiziune, producătorul și actorul Arthur Hiller (1923); actriţa americană de film Geraldine Page (1924); dirijorul român Mircea Cristescu (1928); actorul american Robert Vaughn (1932); actorul român de teatru Alexandru Mitea (1932); pictorul şi graficianul român Ovidiu Paştina (1934); scriitoarea română Victoria Comnea (1938); fotbalistul român Vasile Anghel, atacant şi conducător al secţiei de fotbal la Dinamo București (1939); regizorul american de film de origine britanică, scenaristul, producătorul şi actorul Terry Gilliam, membru al trupei britanice de comedie „Monty Python” (1940); cineastul polonez Andrzej Zulawski (1940); cântăreața română de muzică populară Teodora Purja, declarată „Tezaur Uman Viu” (1941); doctorul român Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie (1945); violonistul rus Oleg Kagan (1946); dirijorul, producătorul de emisiuni muzicale, pedagogul şi muzicologul francez Alain Pâris (1947); antrenorul italian de fotbal Nevio Scala (1947); pictoriţa română Viorica Călin (1949); dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano (1951); actriţa americană de film Jamie Lee Curtis, autoare de cărţi pentru copii și fiica actorului Tony Curtis (1958); actorul și producătorul britanic Bruce Payne (1960); jurnalistul român, realizatorul TV, scriitorul, eseistul, editorialistul și publicistul creștin Răzvan Bucuroiu (1963); actorul danez Mads Mikkelsen (1965); actorul american Michael Kenneth Williams (1966); jucătorul german de tenis Boris Becker, campion olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de Grand Slam de la Wimbledon (1967); actorul american Mark Ruffalo (1967); atleta germană Katrin Krabbe, campioană olimpică și mondială (1969); astronomul american Chad Trujillo (1973); fotbalistul german Torsten Frings (1976); muzicianul finlandez Ville Hermanni Valo, vocalist al trupei rock „H.I.M.” (1976); actriţa americană de film Scarlett Johansson (1984) și fotbalistul român Gabriel Torje (1989).
– La 22 noiembrie au murit: folcloristul român Simeon Mangiuca (1890); compozitorul şi dirijorul britanic Sir Arthur Sullivan (1900); istoricul, scriitorul şi omul politic liberal V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri (1901); astronomul american Asaph Hall III, care a descoperit cele două Luni ale Planetei Marte – Deimos şi Phobos (1907); scriitorul american Jack London (1916); entomologul sas Karl Petri din Transilvania (1932); actriţa română Agatha Bârsescu (1939); astrofizicianul și matematicianul britanic Arthur Eddington (1944); istoricul slovac Waclaw Chalupecky (1951); scriitorul englez Aldous Huxley (1963); președintele american John Fitzgerald Kennedy (asasinat în 1963); scriitorul britanic C.[live] S.[taples] Lewis (1963); fizicianul român Horia Hulubei (1972); compozitorul, violonistul şi profesorul român Sandu Albu (1978); biochimistul englez de etnie germană Sir Hans Adolf Krebs, laureat Nobel (1981); poetul, eseistul şi traducătorul austriac Erich Fried (1988); pianista rusă Tatiana Nikolaeva (1993); preotul român, profesorul de bizantologie şi istoricul bisericesc Teodor Bodogae (1994); actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (1996); atletul ceh Emil Zátopek, cvadruplu campion olimpic (2000); criticul literar român Lucian Raicu (2006); părintele arhimandrit, duhovnicul şi scriitorul român Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, judeţul Neamţ (2007); coregraful şi regizorul francez Maurice Béjart (2007); scriitoarea rusă Svetlana Allilueva, fiica dictatorului Stalin (2011); soprana croato-austriacă Sena [Srebrenka] Jurinac (2011); scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (2012); producătorul american de desene animate, designerul de personaje, scenaristul şi regizorul Melvin „Mel” Shaw (2012); actorul de revistă, regizorul şi umoristul român Mircea Crişan (2013); regizorul, scenaristul, actorul și producător francez Georges Lautner (2013); poeta şi jurnalista română Cornelia Maria Savu (2014); fizicianul român Horia Scutaru-Ungureanu (2014); baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (2017) și cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks, pionier al jazzului vocal (2017).
Septimiu Cioloboc
