Oameni & Fapte 22 Septembrie
Publicat de radiomures ☺ᵛᵇ, 22 septembrie 2015, 06:00
– Astăzi este „Ziua Europeană fără Maşini”, cunoscută şi ca „Ziua Mondială fără Maşini” sau „Ziua fără Maşini”. Se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări ale lumii. E şi „Ziua Internaţională de Informare cu Privire la Leucemia Mieloidă Cronică”, cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui (22 septembrie simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC). Este şi Ziua Independenţei Republicii Bulgaria (din 1908) şi Ziua Naţională a Republicii Mali (din 1960).
– La 22 septembrie 1326 apărea cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului. În anul 1499, prin Tratatul de la Basel, a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg. Actul dădea o largă autonomie confederației de cantoane, care avea să stea la baza Elveției moderne.
– Pe 22 septembrie 1792 Convenţia Naţională Franceză vota abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat. În 1862 președintele american Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat, iar la 22 septembrie 1868 apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România. În anul 1869 s-a pus piatra fundamentală pentru principala gară a capitalei României, denumită Gara Târgoviştei (azi Gara de Nord), aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi.
– Pe 22 septembrie 1869 a avut loc, la München, premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima lucrare din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, scrisă de compozitorul german Richard Wagner, iar în 1888 apărea cel dintâi număr din „National Geographic Magazine”. La 22 septembrie 1903 producătorul italian de îngheţată Italo Marchiony a căpătat, la New York (SUA), brevetul de invenție pentru cornetul de înghețată.
– În ziua de 22 septembrie 1904 s-a desfăşurat primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti – Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român şi câştigat de prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Martha Bibescu, echipaj care a obținut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa într-o cursă pe şoselele publice, cu un autoturism „Mercedes” de 40 CP.
– La 22 septembrie 1914, în cadrul Primului Război Mondial, submarinul german „U9” a scufundat trei cuirasate blindate britanice (HMS Aboukir, HMS Hogue și HMS Cressy), iar în anul 1928 România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris. Pe 22 septembrie 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, sculptorul român Constantin Brâncuși a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”, iar în 1980 a început războiul dintre Iran și Irak, cunoscut și sub numele de Primul Război din Golful Persic. În fine, la 22 septembrie 1981
s-a inaugurat oficial trenul francez de mare viteză „Train à Grande Vitesse” („TGV”), pe traseul Paris – Lyon.
– În 22 septembrie s-au născut: fizicianul și chimistul britanic Michael Faraday (1791); geologul și paleontologul român Grigore Cobălcescu (1831); prozatoarea română Alice Botez (1914); medicul și biologul român George Zarnea (1920); regizorul și scenaristul român Dinu Cocea (1929); matematicianul român Nicolae Popescu (1937); scriitorul român Augustin Buzura (1938); fizicianul român Ionel Valentin Vlad (1943); tenorul italian Andrea Bocelli (1958); cântăreaţa, chitarista şi compozitoarea americană de muzică rock Joan Jett (1958) şi fotbalistul sârb Zdravko Kuzmanović (1987).
– La 22 septembrie au murit: pictorul italian Alessandro Allori (1607); episcopul român greco-catolic Inocențiu Micu-Klein (1768); astronomul scoțian James Dunlop (1848); scriitorul francez Henri Alain-Fournier (1914); scriitorul şi jurnalistul maghiar Ágai Adolf (1916); medicul psihiatru român Alexandru A. Șuțu (1919); scriitorul și publicistul bulgar Ivan Vazov (1919); matematicianul italian Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică (1975); scriitorul român Paul-Mihu Sadoveanu, fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu (1944); psihologul austriac Melanie Klein (1960); cântăreața și actrița americană Dorothy Lamour (1996); compozitorul american Irving Berlin (1998); violonistul american de origine ucraineană (2001) şi actorul francez Marcel Marceau (2007).
Septimiu Cioloboc
