Oameni & Fapte – 23 aprilie 2018

Publicat de Corina Muntean, 23 aprilie 2018, 06:00

– Este cea de-a 113-a zi a lui 2018. Au mai rămas 252 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:21 şi va apune la ora 20:20.

– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. În România este „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora, Sfântu Gheorghe, dar şi „Ziua Feroviarilor” , deoarece în 23 aprilie 1880 s-a înfiinţat Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Este şi „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România” şi „Ziua Bibliotecarului din România”, ce coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”, instituită de UNESCO în 1995.

Sursa foto: wikipedia

– La 23 aprilie 1348 regele englez Eduard al III-lea fonda „Ordinul Jartierei”, un ordin cavaleresc britanic, iar în 1400 Alexandru cel Bun a urcat pe tronul Moldovei. Fără a întinde… jartiera, domnia lui a fost una dintre cele mai lungi din istoria României (până în ianuarie 1432). În 23 aprilie 1887 a avut loc sfinţirea Catedralei Mitropolitane de la Iaşi, eveniment naţional la care a luat parte şi regele Carol I al României, iar în 1910 a început, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza.

– În anul 1921 România şi Cehoslovacia semnau, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă, un prim pas spre crearea Micii Înţelegeri, iar pe 23 aprilie 1962 comuniştii români reuniţi într-o plenară a partidului şi o sesiune a Marii Adunări Naţionale, au anunţat încheierea cooperativizării agriculturii, proces început în martie 1949 și care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri și violențe. În fapt, zeci de mii de ţărani au fost supuşi presiunilor şi represiunii judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă deoarece s-au opus colectivizării forţate.

– În 1967 primele teste de zbor ale navetei sovietice „Soiuz-1” s-au soldat cu un dezastru: cosmonautul Vladimir Komarov a murit în timp ce, la aterizare, paraşutele au rămas închise, iar capsula s-a făcut una cu pământul. La data de 23 aprilie 2001 compania americană „Intel” a lansat pe piaţă procesorul „Pentium 4”, iar în anul 2003 s-au închis toate școlile din Beijing, capitala Chinei, din cauza virusului SARS (Sindromul Acut Respirator Sever).

Sursa foto: wikipedia.org

– În 23 aprilie s-au născut: poetul şi dramaturgul englez William Shakespeare (1564); medicul şi anatomistul francez Félix Vicq-d’Azyr, fondatorul anatomiei comparate (1748); pictorul englez Joseph William Turner (1775); grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii (1853); fizicianul german Max Planck, laureat Nobel (1858); lingvistul, filologul şi folcloristul român Lazăr Şăineanu (1859); poetul şi publicistul român Alexandru Şonţu (1862); patologul danez Johannes Andreas Grib Fibiger, laureat Nobel (1867); compozitorul şi dirijorul român de origine italiană Alfonso Castaldi (1874); dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (1882); compozitorul şi pianistul rus Serghei Prokofiev (1891); regizorul american de film Frank Borzage (1893); prozatorul, romancierul şi dramaturgul român Gib I. Mihăescu (1894); scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (1899); poetul, dramaturgul şi publicistul român Grigore Sălceanu (1901); scriitorul islandez Halldór Laxness, laureat Nobel (1902); poetul şi traducătorul român George Buznea (1903); chimistul şi profesorul român Giorgio Ostrogovich (1904); eseistul, romancierul şi istoricul francez Maurice Druon (1918); compozitorul, muzicologul, pianistul, dirijorul şi profesorul român Edmond Deda (1921); prozatorul român, dramaturgul, eseistul, romancierul şi istoricul de artă Pavel Chihaia (1922); actriţa americană de film Shirley Temple, diplomat şi laureată a Premiului Oscar (1928); chimistul român Zeno Virgil Gheorghe Simon (1935); actorul italian Franco Citti (1935); muzicianul şi actorul american Roy Orbison (1936); handbalistul român Michael Redl (1936); directorul român de imagine şi operatorul de film Călin Ghibu (1939); programatorul american Raymond S. Tomlinson, care a inventat e-mailul (1941); sculptorul şi scriitorul român Bata Marianov (1943); actorul şi scenaristul român Geo Costiniu (1950); regizorul de film, scenaristul, producătorul şi actorul american Michael Moore (1954) şi regizorul de film şi scenaristul francez de origine română Radu Mihăileanu (1958).

– La 23 aprilie au murit: poetul şi dramaturgul englez William Shakespeare (1616); cronicarul şi scriitorul peruan de origine spaniolă Garcilaso de la Vega (1616); compozitorul şi organistul român Daniel Croner (1740); poetul englez William Wordsworth (1850); juristul şi omul politic român Andrei Mocioni [Mocsony] (1880); scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889); poetul englez Rupert Brooke (1915); bancherul și politicianul american Charles G.[ates] Dawes, laureat Nobel (1951); fizicianul german Max von Laue, laureat Nobel (1960); scriitorul şi omul politic japonez Toyohiko Kagawa (1960); ufologul american de origine poloneză George Adamski (1965); profesorul japonez George Ohsawa, fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (1966); medicul român Iuliu Niţulescu (1975); eseistul, scenaristul, filosoful şi jurnalistul francez Maurice Clavel (1979);

jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall (1981); pianistul român Alexandru Demetriad (1983); regizorul rus de film Serghei Iutkevici (1985); regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (1986); actrița americană de film Paulette Goddard (1990); compozitorul indian, regizorul de film şi scenaristul Satyajit Ray (1992); scriitoarea australiană Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (1996); poetul, prozatorul şi editorul român Mircea Ciobanu (1996); scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (1998); cântăreaţa şi compozitoarea americană de jazz Melba Liston (1999); actorul britanic de film Sir John Mills (2005); omul politic şi preşedintele rus Boris Elțîn (2007); graficianul, sculptorul şi scenograful român Marcel Chirnoagă (2008); omul de afaceri japonez Norio Ohga, „părintele CD-urilor” (2011); artista română Ioana Nemeş (2011); compozitorul şi instrumentistul român Romeo Vanica, membru fondator al formaţiei pop-rock „Mondial” (2014) şi cântăreţul congolez Papa Wemba, supranumit „regele muzicii rumba” (2016).

Septimiu Cioloboc