Oameni & Fapte – 23 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 23 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 358-a zi a lui 2020. Au mai rămas 8 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:04 şi va apune la ora 16:38.
– În 1672 astronomul, matematicianul, astrologul și inginerul italo-francez Jean-Dominique Cassini a descoperit satelitul Rhea, al doilea ca mărime al planetei Saturn, iar la 23 decembrie 1806 a avut loc, la Theater an der Wien, din capitala Austriei, prima audiţie a concertului pentru vioară şi orchestră de Ludwig van Beethoven.
– În 1888 pictorul olandez Vincent van Gogh şi-a tăiat o parte din urechea stângă, într-unul din desele sale clipe de rătăcire, iar la 23 decembrie 1919 un seism a făcut peste 7.000 de victime în Mexic. În 1920 Irlanda de Nord (Ulster) s-a separat administrativ de restul Irlandei, fiind semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast.
– În 23 decembrie 1941, la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Capra cu trei iezi” de Alexandru Zirra, după povestea lui Ion Creangă, iar în 1947 trei fizicienii americani, John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley, au conceput primul tranzistor.
– La 23 decembrie 1948 au fost executați în Japonia opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo, iar în 23 decembrie 1963 s-a încheiat prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „București”, care a ancorat în Portul Constanţa. Cargoul a plecat din acelaşi port la 11 august 1963, echipajul fiind format din 50 de persoane, în fruntea cărora se afla căpitanul Liviu Neguţ. Cargoul „Bucureşti” a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, nava parcurgând, în timpul voiajului, 27.600 de mile, cu o viteză cuprinsă între 16-18 noduri pe oră.
– La 23 decembrie 1964 un ciclon a lovit insula Ceylon din Oceanul Indian, cauzând moartea a peste 2.000 de persoane, iar în 23 decembrie 1972 un cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade pe scara Richter a zguduit capitala Nicaraguei, Managua, omorând peste 10.000 de oameni.
– În ziua de 23 decembrie 1972 cei 16 supraviețuitori ai dezastrului aviatic „The Andes” au fost salvați, după 73 de zile petrecute în Munţii Anzi, între Chile şi Argentina. Pasagerii zborului au rămas în viață prin canibalism.
– În 1986 americanii Dick Rutan și Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu avionul „Voyager”, fără să-l realimenteze cu combustibil, iar la 23 decembrie 1990 a avut loc un referendum al independenţei în Slovenia, în care 92,3% dintre votanţi (reprezentând 88,5% din electorat) au dorit secesiunea Sloveniei faţă de Iugoslavia.
– În 2010 Adrian Sobaru, angajat ca electrician la Ştirile TVR, s-a aruncat de la unul din balcoanele sălii de plen a Parlamentului României, în timp ce era dezbătută moţiunea de cenzură „Legea salarizării guvernului responsabil”, iar la 5 ianuarie 2011 a fost externat din Spitalul Universitar Municipal.
– În 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare Acordul între țara noastră şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la de 2 mai 2011, amplasarea scutului antirachetă american la Deveselu, în judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român.
– La 23 decembrie s-au născut: ţarul Alexandru I al Rusiei (1777); orientalistul francez Jean François Champollion, care a descifrat hieroglifele, punând bazele egiptologiei moderne (1790); poetul şi romancierul francez Charles Sainte-Beuve (1804); liderul religios american Joseph Smith Jr., fondatorul sectei mormonilor (1805); egiptologul german Karl-Richard Lepsius, fondatorul egiptologiei moderne şi primul care a cercetat Valea Regilor (1810); compozitorul, dirijorul și pedagogul român Alexandru Flechtenmacher (1823); istoricul belgian Henri Pirenne (1862); Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei, cunoscut și ca „Nicolae al Sârbilor” sau „Noul Ioan Gură de Aur”, unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XX-lea (1880); inginerul și întreprinzătorul român Nicolae Malaxa (1884); scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa (1896); prozatorul și medicul român Virgiliu Monda (1898); principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand I al României şi al reginei Maria (1908); medicul danez Niels Jerne, laureat Nobel (1911); regizorul și scenaristul italian de film Dino Risi, realizator al filmului „Parfum de femeie” (1916); cancelarul german Helmut Schmidt (1918); dansatorul şi coregraful spaniol de origine italiană José Greco, nume mare în dansul flamenco (1918); soprana română Lili [Elena] Duşescu (1925); graficianul şi caricaturistul român Albert Poch (1930); fizicianul român de origine turcă Geavit Musa (1931); fizicianul teoretician şi profesorul britanic Sir Thomas Walter Bannerman Kibble (1932); antrenorul și profesorul canadian de origine română Tudor Bompa, considerat „tatăl antrenamentului modern” (1932); fostul împărat japonez Akihito (1933); matematicianul american de origine română Peter Hammer (1936); criticul de artă şi ziaristul român Cornel Radu Constantinescu (1938); patriotul şi disidentul basarabean Valeriu Graur (1940); soprana slovacă Edita Gruberová (1946); jurnalistul român Mircea Toma, unul dintre fondatorii publicaţiei săptămânale „Academia Caţavencu” (1952); sculptorul român Sergiu [Marin] Dumitrescu (1954); fizicianul și profesorul român Stefan W. Hell, stabilit în Germania (1962); antrenorul sârb de handbal Zoran Kurteš, fost tehnician al echipei HCM Constanţa (1965) și actorul canadian Corey Haim (1971).
– În 23 decembrie au murit: teologul şi economistul englez Robert Thomas Malthus, autorul teoriei despre populaţie, care a dat naştere curentului „malthusianism” (1834); scriitorul maghiar Ábel Jenő (1889); politicianul rus Lavrenti Beria, șef al Poliției sovietice (1953); poetul şi romancierul austriac Heimito von Doderer (1966); jurnalistul şi analistul politic român de etnie evreiască Noël Bernard (1981); fotbalistul român Alexandru Apolzan (1982); actrița română Eugenia Popovici (1986); compozitoarea şi dirijoarea română Florica Dimitriu (1993); scriitorul rus Anatoli Rîbakov (1998); prozatorul, eseistul şi traducătorul român Pericle Martinescu (2005); pianistul şi compozitorul canadian de jazz Oscar Peterson (2007); poetul, romancierul, eseistul și ziaristul brazilian Lêdo Ivo (2012); generalul rus Mihail Kalașnikov, proiectant de arme de foc și care a construit celebra puşcă „AK-47” [„Kalaşnikov”], cea mai vândută armă din lume (2013); artistul vizual român Ioan Cadar (2013); instrumentistul, compozitorul, profesorul şi scriitorul american Yusef Lateef, legendă a jazzului american (2013); regizorul, scenaristul şi producătorul american de televiziune Jeffrey Ian Pollack (2013); regizorul, scenaristul şi producătorul român de filme și de spectacole Cornel Diaconu (2014); farmacologul american Alfred G. Gilman, laureat al Premiului Nobel (2015); istoricul, folcloristul, poetul, povestitorul, publicistul și traducătorul ucrainean de etnie română Dumitru Covalciuc (2017) și pictorul şi profesorul român Ştefan Sevastre (2017).
Septimiu Cioloboc
