Oameni & Fapte – 23 mai

– Este cea de-a 144-a zi a lui 2016. Au rămas 222 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:39 şi va apune la ora 20:59.

– Astăzi e „Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia. E şi „Ziua Mondială a Broaștelor Țestoase”, marcată din 2000, pentru a sublinia că această specie este pe cale de dispariţie. Ţestoasele sunt reptile cu o vechime considerabilă, ele apărând în urmă cu peste 200 de milioane de ani, cu mult înaintea erei dinozaurilor.

– La data de 23 mai 1430 eroina franceză Ioana D’Arc era capturată de către burgunzi, în timp ce conducea armata spre eliberarea oraşului Compiègne, iar în anul 1498 călugărul dominican italian Girolamo Savonarola a fost spânzurat la Florența din ordinul Papei Alexandru al VI-lea, care l-a declarat „eretic, schismatic și neiubitor de Sfântul Scaun”. Apoi, în fața unei mulțimi de oameni, criticul şi reformatorul moravurilor religioase a fost ars pe rug. Pe 23 mai 1533 arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Cranmer, declara căsătoria regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Caterina de Aragon nulă și neavenită, atrăgând astfel asupra sa mânia Vaticanului, care mai târziu va răspunde cu o excomunicare papală. În anul 1568 Țările de Jos şi-au declarat independența față de Spania, declanşând „Războiul de optzeci de ani”.

– În 1864, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, românii s-au pronunţat, printr-un plebiscit, asupra unui act cu valoare constituţională: „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, ce prevedea înfiinţarea unei noi Camere parlamentare (Senatul), alături de Adunarea Deputaţilor, instituindu-se astfel sistemul bicameral. La 23 mai 1929 s-a lansat, în SUA, prima animaţie Mickey Mouse cu sunet: „Copilul carnavalului”, aceasta fiind cea de-a noua producție din seria Mickey Mouse şi prima în care şoricelul vorbeşte. În anul 1934 celebri gangsteri americani Bonnie (Parker) şi Clyde (Barrow) au fost împuşcaţi de poliţişti lângă oraşul american Bienville Parish, statul Louisiana. Faimosul cuplu de proscrişi era renumit pentru jefuirea de bănci, fiind considerat inamic public între 1931-1934, în timpul Marii Crize Economice. Intrăm în Al Doilea Război Mondial, din care reţinem trei fapte: în 23 mai 1942 armata germană („Wehrmacht”-ul) a încercuit complet Armata Roșie la Harkov, după cea de-a doua bătălie; în anul 1945 membrii guvernului german au fost destituiţi din funcție de către Aliați, fiind apoi întemniţaţi, şi tot în 1945 şeful SS, Heinrich Himmler, s-a sinucis cu cianură, în timp ce se afla în custodia Aliaților.

– La data de 23 mai 1949 s-a dat, în România, Decretul privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT). Sub această denumire au funcţionat, până în anul 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (adică nimic nu putea fi imprimat fără viza, pe fiecare pagină, a pomenitei instituţii). Tot atunci s-a întrunit Consiliul Parlamentului vest-german (Bundesrat), care a declarat în mod oficial formarea Republicii Federale Germane. În anul 1969 filmul documentar românesc „Cântecele Renaşterii” (regia Mirel Ilieşiu), realizat cu concursul corului „Madrigal”, avea să obţină Marele Premiu pentru scurt metraj, „Palme d’Or” la Festivalul de la Cannes, din Franţa. În anul 1992 procurorul italian Giovanni Falcone, duşman înverşunat al Mafiei siciliene (Cosa Nostra), a murit, împreună cu soția sa și trei bodyguarzi, pe autostrada A29, în localitatea Capaci, lângă Palermo, după ce mașina cu care călătorea a fost aruncată în aer de o bombă care fusese plasată într-un șanț săpat pe marginea drumului. În 1995 canadianul James Gosling prezenta publicului limbajul de programare „Java”, iar în anul 2005 cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak pe 28 martie, Marie-Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci (de la „Prima TV”) şi Eduard Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”), au revenit în ţară după 55 de zile de captivitate.

– La 23 mai s-au născut: botanistul și zoologul suedez Carl von Linné, „părintele” taxonomiei și al ecologiei moderne (1707); medicul german Franz Anton Mesmer, fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism” (1734); compozitorul italian Andrea Luchesi (1741); arhitectul britanic Sir Charles Barry (1795); pictorul danez Carl Heinrich Bloch (1834); Otto Lilienthal, pionier german al aeronauticii moderne (1848); criticul, istoricul și teoreticianul literar român Garabet Ibrăileanu (1871); inginerul energetician român Dimitrie Leonida, care a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1883); economistul, omul politic şi profesorul român Victor Slăvescu (1891); scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist, laureat al Premiului Nobel (1891); inginerul şi inventatorul român Mihail Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii (1897); criticul literar, eseistul şi poetul român Vladimir Streinu (1902); fizicianul american John Bardeen, laureat al Premiului Nobel (1908); pilotul francez Hélène Boucher, deținătoare a mai multor recorduri mondiale (1908); cercetătorul american Edward Lorenz, „părintele” teoriei haosului şi a efectului de fluture (1917); cardinalul Lucian Mureșan, arhiepiscop și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (1931); actriţa britanică de film Joan Collins (1933); eseistul și filosoful român Gabriel Liiceanu (1942); pictorul român Sorin Ilfoveanu (1946); jucătorul rus de șah Anatoli Karpov, campion mondial (1951); astronautul german Thomas Reiter (1958) şi cântăreața germană de muzică pop Lena Meyer-Landrut (1991).

– În 23 mai au murit: reformatorul religios italian Girolamo Savonarola (1498, spânzurat); poetul spaniol baroc Luis de Gongora y Argote (1627); astronomul francez Adrien Auzout (1691); exploratorul britanic Charles Robert Malden, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (1855); mineralogul, fizicianul și matematicianul german Franz Neumann, fondatorul fizicii matematice (1895); dramaturgul norvegian Henrik Ibsen (1906); poetul și romancierul francez François Coppée (1908); industriașul american John D. Rockefeller, fondatorul Standard Oil Company (1937); comandantul nazist german Heinrich Himmler, şeful SS (1945, sinucis); procurorul italian Giovanni Falcone (1992, asasinat); istoricul, diplomatul și criticul literar francez Pierre de Boisdeffre (2002); poetul şi jurnalistul român Ion Drăgănoiu (2003); prozatorul, poetul, scenaristul şi traducătorul român Iordan Chimet (2006); cântărețul francez Georges Moustaki (2013) şi matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., laureat Nobel (2015).