Oameni & Fapte – 23 noiembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 23 noiembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 328-a zi a lui 2020. Au rămas 38 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:35 şi va apune la ora 16:41.
– Astăzi e „Ziua Economiştilor din România”, care semnifică deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, în 23 noiembrie/5 decembrie 1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”. Marcarea zilei a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER).
– În 534 î.Hr. Pisistrate, tiran al Atenei, a organizat primele reprezentaţii de teatru, astfel că 23 noiembrie 534 î.Hr. este, conform istoricilor, ziua în care s-a născut tragedia greacă. În 1248 armatele spaniole, conduse de regele Ferdinand al III-lea de Castilia, i-au izgonit pe mauri din Sevilla, în cadrul Reconquistei – încercarea regatelor creştine din nordul Hispaniei (Spania şi Portugalia de astăzi) de a recuceri Peninsula Iberică.
– Pe 23 noiembrie 1644, la Londra, a fost publicată „Areopagitica”, scrisă de poetul şi savantul englez John Milton, una dintre cele mai elocvente lucrări de apărare a libertății presei, deoarece multe dintre principiile sale exprimate formează baza pentru justificările moderne ale acestui drept.
– La data de 23 noiembrie 1710 începea, în Moldova, cea de-a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir (până pe 11 iulie 1711), iar în 1889 a fost instalat, în cazinoul „Palais Royale Saloon” din oraşul american San Francisco, primul tonomat cu fise din lume, creaţia lui Louis T. Glass, proprietarul companiei Pacific Phonograph, căruia i-a venit năstruşnica idee că un aparat ar putea încânta clienţii cluburilor cu şlagărele vremii, evident contra cost.
– În timpul Primului Război Mondial, pe 23 noiembrie 1916, armatele germano-austo-ungare, conduse de feldmareşalul german Anton Ludwig August von Mackensen, au ocupat Bucureştiul, iar trupele germane ocupau Ploieştiul, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele şi rezervoarele din schele și rafinării, fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline. La 23 noiembrie 1940 generalul Ion Antonescu, șeful statului român, a parafat, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat pe 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia.
– În 1945 a luat sfârșit sistemul de raționalizare a alimentelor impus în SUA, pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, iar la 23 noiembrie 1980 mai multe cutremure au zguduit sudul Italiei, omorând circa 4.800 de oameni. În anul 1991 celebrul muzician britanic Freddie Mercury a anunțat că are SIDA, murind a doua zi, iar la 23 noiembrie 1996 un avion etiopian de tip „Boeing 767” cu 127 de pasageri la bord a fost deturnat şi, în lipsă de combustibil, s-a prăbușit în Oceanul Indian. În 1997 România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului.
– La 23 noiembrie 2002 președintele american George W. Bush a sosit la București, într-o vizită oficială, fiind cel de-al patrulea președinte al SUA care a vizitat România, după Gerald Ford, Richard Nixon și Bill Clinton.
La data de 23 noiembrie 2003, președintele Georgiei, Eduard Șevardnadze, a demisionat, punând capăt „Revoluției Trandafirilor”, după trei săptămâni de proteste ale opoziției, inițiate în ziua de 2 noiembrie.
– La 23 noiembrie s-au născut: politicianul american Abraham Baldwin, unul dintre părinții fondatori ai SUA (1754); omul politic francez François Noël Babeuf, reprezentant al socialismului extremist în Revoluţia franceză (1760); militarul și președintele american Franklin Pierce (1804); fizicianul olandez Johannes Diderik van der Waals, laureat Nobel (1837); banditul american Billy The Kid, care ar fi ucis prima dată la 12 ani și ar fi împușcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit 21 de ani (1859); politicianul şi jurnalistul suedez Karl Hjalmar Branting, laureat Nobel (1860); fizicianul și inginerul danez Valdemar Poulsen, primul care a înregistrat cuvântul pe fir magnetic (1869); compozitorul spaniol Manuel de Falla (1876); fizicianul englez Henry Moseley (1887); actorul american Harpo [Adolph] Marx, membru, alături de fraţii săi, Chico, Groucho şi Zeppo, al grupului „Marx Brothers” (1888); scriitorul indian Nirad Chaudhuri, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (1897); inginerul român Constantin N. Dinculescu, care a condus lucrările de proiectare şi execuţie a multor termocentrale şi centrale hidroelectrice (1898); eseistul, criticul literar şi de artă, memorialistul şi traducătorul român Petru Comarnescu (1905); actorul britanic de film Michael Gough (1916); poetul, traducătorul și eseistul român de origine evreiască Paul Celan (1920); episcopul român Emilian Birdaş, fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi fost episcop de Alba Iulia (1921); preotul ortodox român Gheorghe Calciu-Dumitreasa, disident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului (1925); mimul, actorul, scenaristul şi regizorul francez de film Pierre Étaix (1928); poetul portughez Herberto Helder (1930); istoricul literar şi editorul român Stancu Ilin (1933); compozitorul şi dirijorul polonez Krzysztof Penderecki (1933);
omul politic român Dan Marţian, membru fondator al Frontului Salvării Naţionale şi primul preşedinte postdecembrist al Camerei Deputaţilor (1935); părintele Vladimir, mitropolit al Kievului şi Întregii Ucraine (1935); criticul şi istoricul literar român Zaharia Sângeorzan (1939); actorul, scenaristul, regizorul şi producătorul italian de film Franco Nero (1941); pianista gruzină Elisabeth Leonskaja (1945); pictorul bisericesc român și restauratorul Grigore Popescu-Muscel (1945); poeta, violista şi diplomata română Grete Tartler (1948); poetul și publicistul român Lucian Perța (1953); compozitorul român Mihai Elekeş, realizator de emisiuni la Radio România Actualități (1954); omul de știință american William G. Kaelin Jr., laureat Nobel pentru Medicină şi Fiziologie (1957); actorul britanic Maxwell Caulfield (1959); actorul francez Vincent Cassel (1966); psihologul și profesorul român Daniel David (1972); fotomodelul şi actriţa britanică Kelly Brook (1979) şi actriţa, cântăreaţa și compozitoarea americană Miley Cyrus, fiica interpretului de muzică country Billy Ray Cyrus (1992).
– În 23 noiembrie au murit: pictorul italian Agnolo Bronzino „Il Bronzino” (1572); pictorul francez Claude Lorrain (1682); astronomul german Johann Elert Bode (1826); scriitorul român Urmuz (1923); poeta şi traducătoarea română Maria Cunțan (1935); scriitorul român Carol Ardeleanu (1949); criticul şi istoricul literar, folcloristul şi traducătorul român I.[lie] E.Torouţiu (1953); pictorul şi graficianul român Jean Alexandru Steriade (1956); prozatorul român Ury Benador (1971); ziaristul şi scriitorul irlandez Cornelius Ryan, corespondent de război (1974); romancierul, jurnalistul, eseistul şi omul politic francez André Malraux (1976); actriţa anglo-indiană Merle Oberon (1979); actorul german de film de origine poloneză Klaus Kinski (1991); regizorul de film, actorul, scenaristul şi producătorul francez Louis Malle (1995); scriitorul româno-francez de origine evreiască Alexandru Vona, autorul romanului „Ferestre zidite” (2004); operatorul român de televiziune Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav (2004); actorul francez Philippe Noiret (2006); actriţa de film şi scriitoarea britanică de origine poloneză Ingrid Pitt (2010); soprana catalană Montserrat Figueras (2011); scenaristul, regizorul, producătorul, actorul şi scriitorul spaniol José Luis Borau (2012); actorul, regizorul şi producătorul american de film şi televiziune Larry Hagman, care a interpretat rolul lui J.R. Ewing din serialul TV „Dallas” (2012); interpretul român de muzică populară Achim Nica (2012); economistul american Douglass North, laureat Nobel (2015); actriţa franceză Hélène Duc (2014); actriţa română Stela Popescu, supranumită „doamna comediei româneşti” (2017) și regizorul britanic de film Nicolas Roeg (2018).
Septimiu Cioloboc
