Oameni & Fapte – 23 septembrie

Publicat de MIRELA ROTAR, 23 septembrie 2021, 06:00 / actualizat: 23 septembrie 2021, 7:50

– Este cea de-a 266-a zi a lui 2021. Au rămas 99 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:10 şi va apune la ora 19:17.

– Astăzi este „Ziua Internațională a Limbajului Semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU în 19 decembrie 2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD). Ziua a fost aleasă ca fiind data la care, în 1951, a avut loc primul Congres Mondial al WFD. Ziua este parte a Săptămânii Internaționale a Surzilor, ce se încheie cu „Ziua Internațională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” – duminică, 26 septembrie 2021.

– Marcăm „Ziua Mondială a Curăţeniei”, stabilită de Organizația Națiunilor Unite în parteneriat cu Clean Up the World, în 1983. Acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere.

– Este și Ziua Naţională a Regatului Arabiei Saudite, unde se aniversează întemeierea regatului saudit, din 1932.

– În anul 1386 a început domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească, vreme în care s-au pus bazele principalelor instituții feudale ale statului, iar în 1445 a fost menţionată documentar, pentru prima dată, localitatea Galați, în uricul dat Mănăstirii Humorului de Ştefan Voevod, fiul domnitorului Alexandru cel Bun.

– În 1846 astronomul francez Urbain Le Verrier și cel britanic John Adams au descoperit planeta Neptun, faptă confirmată de astronomul german Johann Gottfried Galle. La 23 septembrie 1909 s-a publicat, în premieră, romanul „Fantoma de la operă” – al scriitorului francez Gaston Leroux, iar în 1913 aviatorul francez Roland Garros a realizat, cu un avion monoplan, prima traversare a Mării Mediterane, de la Saint Raphael (Franţa) la Bizerta (în Tunisia).

– În 23 septembrie 1923 s-a adoptat, în România, Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade (inferior, mediu şi superior), iar în 1963 a avut loc arestarea francezului Georges Pâques, șef adjunct al serviciului de presă al NATO, pentru spionaj în favoarea URSS.

– La 23 septembrie 1991 minerii din Vulcan au intrat în grevă, solicitând prezenţa premierului român în Valea Jiului, pentru a relua negocierile. Refuzaţi, ortacii, în frunte cu Miron Cozma, au decis deplasarea la Bucureşti, producându-se astfel o nouă „mineriadă” (a patra), în timpul căreia a fost luat cu asalt sediul Guvernului, cerându-se demisia Cabinetului Petre Roman.

– În 1991 parlamentul de la Erevan a adoptat, după referendum, proclamaţia oficială a independenţei Armeniei, iar la 23 septembrie 2002 intra în vigoare legea care aproba eutanasia în Belgia, aceasta fiind a doua țară din lume, după Olanda, care a legalizat amintita medodă de moarte precoce a unui bolnav incurabil. În 23 septembrie 2002 s-a lansat, în SUA, browser-ul web „Mozilla Firefox” versiunea 0.1, iar în anul 2012 a început prima ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – „RadiRo” -, organizat de Radio România.

– La 23 septembrie s-au născut: împăratul roman Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (63 î.Hr.); poetul tragic grec Euripide (480 î.Hr.); hanul mongol Kublai Khan (1215); istoricul și filologul german Karl Krumbacher (1856); industriaşul şi filantropul german Robert Bosch, care a pus bazele Companiei Internaţionale Bosch (1861); pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (1865); pictorul și graficianul ceh František Kupka (1871); istoricul și folcloristul român Mihai Costăchescu (1884); jurnalistul și politologul american Walter Lippmann (1889); arhimandritul rus Sofronie Saharov [Stareţul Sofronie de la Essex], duhovnic, iconograf, autor liturgic, scriitor și misionar (1896); pictorul suprarealist belgian Paul Delvaux (1897); scriitorul, publicistul şi traducătorul român de limbă germană Alfred Margul Sperber (1898); pictoriţa şi sculptoriţa americană de origine ucraineană Louise Nevelson (1899); poetul și publicistul ceh Jaroslav Seifert, laureat Nobel (1901); juristul şi omul politic comunist român Ion Gheorghe Maurer, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1902); fizicianul american Clifford Glenwood Shull, laureat Nobel (1915); omul politic și fostul premier italian Aldo Moro (1916); actorul american, scenaristul, regizorul, compozitorul şi producătorul de film Mickey Rooney (1920); actorul francez de teatru Jean Piat (1924); inginerul electrician american George Laurer, care a jucat un rol major la elaborarea Codului Universal al Produselor – codul de bare (1925); saxofonistul şi compozitorul american de jazz John Coltrane (1926); cântărețul, pianistul, saxofonistul şi compozitorul american de jazz Ray Charles (1930); regizorul de teatru, scenaristul și profesorul român David Esrig, realizator de emisiuni de televiziune (1935); actriţa franco-germană de film Romy Schneider (1938); interpreta română de muzică populară, actrița și poeta Sofia Vicoveanca (1941);

cântărețul latino spaniol Julio Iglesias (1943); actorul român George Mihăiță (1948); cântărețul și compozitorul american Bruce Springsteen (1949); actorul român de teatru și film Șerban Ionescu (1950); pictorul român Marcel Bejgu (1951); biologul și profesorul român Octavian Popescu (1951); actorul american Jason Alexander (1959) și regizorul, producătorul, scenaristul, directorul de imagine, actorul și compozitorul australian Alex Proyas (1963).

– La 23 septembrie au murit: arhitectul francez François Mansart, inventator al mansardei (1666); compozitorul italian Vicenzo Bellini (1835); mezzosoprana spaniolă Maria Malibran (1836); scriitorul francez Prosper Mérimée (1870); chimistul german Friedrich Wöhler (1882); prozatorul englez Wilkie Collins (1889); poetul şi filologul norvegian Ivar Andreas Aasen (1896); lingvistul francez Auguste Emile Picot, fost secretar al regelui Carol I al României (1918); inginerul agronom român Constantin Robescu, fost primar al municipiului București (1920); folcloristul român şi flautistul concertist Dimitrie Vulpian (1922); inginerul şi istoricul de artă român Gheorghe Balş (1934); psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietor al psihanalizei (1939); tenorul american de origine britanică Alfred Piccaver (1958); actorul român Jules Cazaban (1963); inginerul electromecanic român Ştefan Nădăşan, întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor (1967); actorul francez Bourvil – pseudonimul lui André Raimbourg (1970); poetul și diplomatul chilian Pablo Neruda, laureat al Premiului Nobel (1973); regizorul american de film, dansatorul și coregraful Bob Fosse (1987); pianistul englez Louis Kentner (1987); scriitorul român Costache Olăreanu (2000); artista plastică basarabeană Ada Zevin (2005); compozitorul şi interpretul maghiar de jazz Pege Aladár (2006); ceteraşul român Ioan Covaci, supranumit de publicul german „Paganini”, membru al grupului vocal-instrumental maramureşean „Iza” (2009); cercetătorul și ginecologul australian Carl [Edwin Carlyle] Wood, autorul primei sarcini rezultate în urma fecundării in vitro şi „părintele” primului „copil în eprubetă” (2011); regizorul de film, scenaristul, actorul şi profesorul român Geo Saizescu, maestru al filmului de comedie (2013); poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (2013); botanista și limnologul american Ruth [Myrtle] Patrick (2013); fizicianul și inginerul electronist britanic de origine chineză Charles Kuen Kao, laureat Nobel (2018); producătorulul american de film Gary Kurtz, autorul primelor două filme din seria „Star Wars” (2018); jurnalistul, editorul și scriitorul britanic-american Sir Harold Evans, care a condus redacţia publicaţiei britanice „The Sunday Times” (2020) și cântăreața franceză Juliette Greco, ce a preluat statutul de mare doamnă a cântecului francez de la Edith Piaf (2020).

Septimiu Cioloboc