Oameni & Fapte – 24 aprilie
Publicat de radiomures, 24 aprilie 2017, 06:00
– Este cea de-a 114-a zi a lui 2017. Au rămas 251 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:19 şi va apune la ora 20:22.
– Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc astăzi, între alţii, pe Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei.
– Azi e „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”, stabilită în 1979 de Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie fiind data naşterii fostului preşedinte al NAVS, Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei. Ziua are ca scop aducerea la cunoştinţă oamenilor că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite şi ucise, anual, în experimente.
– Este şi „Ziua Holocaustului” („Yom HaShoah” – „Holocaust Remembrance Day”), care se comemorează din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic). Data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (de exemplu, în 2016 s-a marcat la 5 mai).
– În Armenia se comemorează victimele Genocidului din 1915, când, în ziua de 24 aprilie, guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea Primului Război Mondial. Au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia circa 1 milion au murit.
– Azi începe „Săptămâna Mondială a Imunizării” (24-30 aprilie), coordonată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) şi celebrată în ultima săptămână din aprilie. Evenimentul își propune să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Imunizarea salvează milioane de vieți și este pe deplin recunoscută ca fiind una dintre intervențiile cele mai de succes și rentabile în domeniul sănătăţii. Tema din acest an este „#VaccinesWork”.
– Potrivit legendei, la 24 aprilie 1184 î. Hr. grecii cucereau cetatea Troia folosind un cal, cunoscut în istorie drept „Calul troian”, iar din 1434 datează prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei. Înaltul demnitar avea să poarte, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului. La data de 24 aprilie 1514 Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, era numit comandant al oştii cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda. În 1574 s-a dat Bătălia de la Jilişte, pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” (mazilit de turci) şi Petru Şchiopul, tocmai învestit de sultan, luptă câştigată de Ioan Vodă.
– În anul 1801, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a avut loc prima audiţie a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn, iar în 1870 s-a pus piatra de temelie a Capelei Sfânta Elisabeta din Bucureşti, ale cărei picturi murale au fost executate de Gheorghe Tăttărescu. În anul 1877 a început Războiul Ruso-Turc, la care a luat parte și România, dornică să își consfințească independența de stat, iar în 1898 Statele Unite ale Americii au invadat Cuba, declanşând războiul hispano-american, încheiat cu pierderea ultimelor colonii spaniole din America şi Asia (insulele Porto Rico, Guam şi Filipine, care reveneau SUA).
– Pe 24 aprilie 1915 a început primul genocid al secolului al XX-lea, când sute de mii de armeni din Imperiul Otoman au fost deportați, mulți dintre ei fiind uciși (1,5 milioane potrivit surselor armenești) și cele mai multe dintre averile lor au fost confiscate. Tot atunci a avut loc Bătălia de la Çanakkale, una din cele mai mari şi grele lupte din istoria omenirii, în care Turcia învingea trupele statelor Antantei, ce urmăreau traversarea Bosforului şi ocuparea Istanbulului.
– În 1916 a început, la Dublin, „Revolta de Paști”, o mișcare înăbuşită rapid dar care a avut un rol esenţial în modificarea statutului Irlandei, ca republică independentă, iar în 1918 s-a încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte. Cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București”, documentul (nefavorabil României) nu a fost niciodată ratificat.
– La 24 aprilie 1990 a fost lansat primul telescop spaţial construit de oameni, „Hubble”, plasat pe orbită la 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind, într-un sfert de secol, un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete.
– În 24 aprilie s-au născut: Wilhelm de Orania, zis și Taciturnul, conducător al Revoltei olandeze împotriva Spaniei (1533); teoreticianul şi istoriograful muzical, compozitorul şi dirijorul italian Giovanni Battista Martini (1706); inginerul englez Edmund Cartwright, inventator al războiului de ţesut mecanic (1743); Mihail Sturza, domnitor al Moldovei (1794); scriitorul maghiar Ács Zsigmond (1824); scriitorul elvețian Carl Spitteler, laureat Nobel (1845); romancierul şi poetul australiano-britanic Marcus Clarke (1846); grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii şi autorul celebrului „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică (1853); mareșalul francez Philippe Pétain (1856); inginerul român şi istoricul de artă Gheorghe Balş (1868); medicul veterinar român Gheorghe K. Constantinescu, creatorul şcolii româneşti de zootehnie (1888); pictorul americano-olandez Willem de Kooning (1904); poetul român Eugen Jebeleanu (1911); dirijorul şi compozitorul român Teodor Carţiş (1917); poetul, prozatorul şi traducătorul român Mihu Dragomir (1919); istoricul român Eugen Weber (1925); saxofonistul american Johnny Griffin (1928); actrița americană Shirley MacLaine (1934); şahista română Elisabeta Polihroniade, maestră internaţională (1935); medicul român Constantin Popa (1938); actrița și cântăreața americană Barbra Streisand (1942); istoricul, arheologul şi muzeograful român Florin Medeleț (1943); sculptorul român Gheorghe Turcu (1945); chimistul american Roger D. Kornberg, laureat al Nobel-ului (1947); saxofonistul şi compozitorul român de muzică de jazz, teatru şi film Garbis Dedeian (1959) şi scriitorul român de literatură science fiction şi fantasy Marian Truţă (1960).
– La 24 aprilie au murit: scriitorul englez Daniel Defoe (1731); poetul rus Vasili Jukovski (1852); istoricul şi omul politic român Gheorghe I. Brătianu (1953); fizicianul german Max von Laue, laureat al Premiului Nobel (1960); bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk, laureat al Premiului Nobel (1964); istoricul român Aurel Decei (1976); scriitorul român de etnie maghiară Nagy István (1977); scriitorul cubanez Alejo Carpentier (1980); cosmonautul sovietic Vladimir Komarov (1967); actriţa română Gilda Marinescu (1995); filosoful şi omul politic bulgar Sava Ţolov Ganovski (1997); afacerista americană Estée Lauder, creatoarea trustului de cosmetice „Estée Lauder Companies” (2004); generalul, ministrul şi preşedintele israelian Ezer Weizman, fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene (2005); poetul şi dramaturgul român Cezar Ivănescu (2008); actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (2011); alpinistul tibetan Nawang Gombu, primul care a escaladat Vârful Everest de două ori (2011); cineastul american Amos Vogel (2012); compozitorul american Sid Tepper, autor a numeroase hituri pentru staruri (2015) şi cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (2016).
Septimiu Cioloboc
