Oameni & Fapte – 24 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 24 aprilie 2019, 06:00
– Este cea de-a 114-a zi a lui 2019. Au rămas 251 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:20 şi va apune la ora 20:21.
– Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc astăzi, între alţii, pe Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei.
– Azi e „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”, stabilită în 1979 de Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie fiind data naşterii fostului preşedinte al NAVS, Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei. Ziua are ca scop aducerea la cunoştinţa oamenilor că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite şi ucise, anual, în experimente.
– Azi începe „Săptămâna Mondială a Imunizării” (24-30 aprilie), coordonată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) şi celebrată în ultima săptămână din aprilie. Evenimentul are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030.
– În Armenia se comemorează victimele Genocidului din 1915, când, în ziua de 24 aprilie, guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, fapta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea Primului Război Mondial. Au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia circa 1 milion au murit.
– Potrivit legendei, la 24 aprilie 1184 î.Hr. grecii au cucerit cetatea Troia folosind un cal, cunoscut în istorie drept „Calul troian”, iar din 1434 datează prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei. Înaltul demnitar avea să poarte, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnitorului. La data de 24 aprilie 1514 Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, era numit comandant al oştii cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda, iar în 1574 s-a dat Bătălia de la Jilişte pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” (mazilit de turci) şi Petru Şchiopul, tocmai învestit de sultan, luptă câştigată de Ioan Vodă.
– În anul 1801, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a avut loc prima audiţie a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn, iar în 1870 s-a pus piatra de temelie a Capelei Sfânta Elisabeta din Bucureşti, ale cărei picturi murale au fost executate de Gheorghe Tăttărescu. În anul 1877 a început Războiul Ruso-Turc la care a luat parte și România, dornică să își consfințească independența de stat, iar în 1898 Statele Unite ale Americii au invadat Cuba, declanşând războiul hispano-american, încheiat cu pierderea ultimelor colonii spaniole din America şi Asia (insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine, care reveneau americanilor).
– Pe 24 aprilie 1915 a început primul genocid al secolului al XX-lea, când sute de mii de armeni din Imperiul Otoman au fost deportați, mulți dintre ei fiind uciși (1,5 milioane potrivit surselor armenești) și cele mai multe dintre averile lor au fost confiscate. În 1916 începea, la Dublin, „Revolta de Paști”, o mișcare înăbuşită rapid dar care a avut un rol esenţial în modificarea statutului Irlandei, ca republică independentă, iar în anul 1918 s-a încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte. Cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București”, actul (nefavorabil României) nu a fost niciodată ratificat. La 24 aprilie 1990 a fost lansat primul telescop spaţial construit de oameni, „Hubble”, plasat pe orbită la 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind, într-un sfert de secol, un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete.
– În 24 aprilie s-au născut: pictorul florentin Jacopo Da Pontormo, considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (1494); prințul olandez Wilhelm de Orania, zis și Taciturnul, conducător al Revoltei olandeze împotriva Spaniei (1533); teoreticianul şi istoriograful muzical, compozitorul şi dirijorul italian Giovanni Battista Martini (1706); inginerul englez Edmund Cartwright, inventator al războiului de ţesut mecanic (1743); Mihail Sturza, domnitor al Moldovei (1794); scriitorul maghiar Ács Zsigmond (1824); poetul, nuvelistul şi dramaturgul elvețian Carl Spitteler, laureat Nobel (1845); romancierul şi poetul australian de origine britanică Marcus Clarke (1846); grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii şi autorul celebrului „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică (1853); mareșalul francez Philippe Pétain (1856); inginerul român şi istoricul de artă Gheorghe Balş (1868); matematicianul şi inventatorul sârb Mihailo Petrović, creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor (1868); profesorul român, apologetul, dogmatistul și istoricul religiilor Irineu Mihălcescu, mitropolit al Moldovei (1874); medicul veterinar român Gheorghe K. Constantinescu, creatorul şcolii româneşti de zootehnie (1888); filologul şi traducătorul român Ştefan Bezdechi (1888); pictorul americano-olandez Willem de Kooning (1904); poetul, traducătorul şi publicistul român Eugen Jebeleanu (1911); dirijorul şi compozitorul român Teodor Carţiş (1917); poetul, prozatorul şi traducătorul român Mihu Dragomir (1919); istoricul român Eugen Weber (1925); saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant” (1928); graficianul român Florin Pucă (1932); actriţa americană de film, cântăreaţa, dansatoarea şi scriitoarea americană Shirley MacLaine, sora mai mare a actorului Warren Beatty (1934); şahista română Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională (1935); medicul român Constantin Popa (1938); actrița și cântăreața americană, regizoarea şi producătoarea de film Barbra Streisand, câştigătoare a Premiului Oscar (1942); istoricul, arheologul şi muzeograful român Florin Medeleț (1943); sculptorul român Gheorghe Turcu (1945); chimistul american de origine evreiască Roger D. Kornberg, laureat Nobel (1947); saxofonistul şi compozitorul român de muzică de jazz, teatru şi film Garbis Dedeian (1959); scriitorul român de literatură science-fiction şi fantasy Marian Truţă (1960) și fotbalistul venezuelean Gualberto Campos (1981).
– La 24 aprilie au murit: scriitorul englez Daniel Defoe (1731); poetul rus Vasili Jukovski (1852); Vladimir, Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1926); istoricul şi omul politic liberal român Gheorghe I. Brătianu (1953); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Vadim Şumski (1956); fizicianul german Max von Laue, laureat Nobel (1960); bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk, laureat Nobel (1964); istoricul şi orientalistul român Aurel Decei (1976); scriitorul român de etnie maghiară Nagy István (1977); scriitorul, muzicologul şi jurnalistul cubanez Alejo Carpentier (1980); cosmonautul sovietic Vladimir Komarov (1967); filosoful şi omul politic bulgar Sava Ţolov Ganovski (1993); actriţa română Gilda Marinescu (1995); traducătoarea şi eseista română Ana Cartianu (2001); afacerista americană Estée Lauder, creatoarea trustului de cosmetice care-i poartă numele (2004); generalul, ministrul şi preşedintele israelian Ezer Weizman, fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene (2005); poetul, dramaturgul şi directorul român de editură Cezar Ivănescu (2008); actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (2011); alpinistul tibetan Nawang Gombu, primul care a escaladat Vârful Everest de două ori (2011); cineastul american Amos Vogel (2012); compozitorul american Sid Tepper, autor a numeroase hituri pentru staruri (2015); cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (2016); criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul român Călin Căliman (2018) și istoricul, omul politic și profesorul român Dinu C. Giurescu (2018).
Septimiu Cioloboc
