Oameni & Fapte – 24 august
Publicat de Corina Muntean, 24 august 2018, 07:00 / actualizat: 24 august 2018, 8:21
– Este cea de-a 236-a zi a lui 2018. Au rămas 129 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:31 şi va apune la ora 20:16.
– Astăzi este Ziua Naţională a Ucrainei, ţară în care se aniversează Declaraţia de independenţă din 24 august 1991 (aprobată prin referendumul din data de 1 decembrie 1991).
– La 24 august 79 d.Hr. a erupt vulcanul Vezuviu, din Peninsula Italică, oraşele Pompei, Herculanum şi Stabiae fiind acoperite de lavă. La Stabiae a murit şi enciclopedistul Plinius cel Bătrân, autorul „Istoriei naturale”, aflat în apropiere pentru cercetarea fenomenului. În anul 410 d.Hr. vizigoții conduși de Alaric au început să jefuiască Roma, iar în dimineaţa de 24 august 1572 catolicii au continuat masacrarea hughenoților (protestanţi calvini) din Paris, faptă rămasă în istorie ca „Noaptea Sfântului Bartolomeu”.
Sursa foto: wowbiz.ro
– În 24 august 1814 a avut loc incendierea oraşului Washington, capitala federală americană, în urma unei ofensive rapide a trupelor britanice, episod controversat din timpul războiului americano-britanic din anii 1812-1814. Clădirile Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au fost cuprinse de flăcări fiind distruse numeroase cărţi aparţinând Bibliotecii Congresului. Din Casa Albă şi Capitoliu au rămas în picioare doar câteva ziduri. Focul a fost stins graţie unei întâmplări fericite – o tornadă puternică a lovit oraşul, reuşind să înăbuşe flăcările.
– În 1912 Alaska devenea teritoriu al SUA, iar la 24 august 1918 s-a constituit, la Paris, Consiliul Naţional Român Provizoriu, care a proclamat (la 20 septembrie 1918) formarea Consiliului Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al românilor, în frunte cu Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Ioan T. Florescu şi Constantin Angelescu (vicepreşedinţi). Consiliul va fi recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român.
– Pe 24 august 1929 a avut loc Masacrul de la Hebron (astăzi în Israel, atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina), unde 67 de evrei, dintre care 23 de studenți, au fost uciși de către arabi incitați la violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului. În 1944 era difuzată, la Radiodifuziunea Română, declaraţia oficială a guvernului român cu privire la existenţa stării de război cu Germania, ca urmare a deschiderii ostilităţilor de către trupele germane.
– Tot la 24 august 1944, hitleriştii din nordul Bucureştiului au lansat un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea capitalei României. În timp ce raidurile aeriene se succedau rapid, lovind mai ales centrul oraşului, atacatorii tereştri au fost opriţi la podul Băneasa. Bombardamentele aviaţiei naziste s-au soldat cu distrugerea Teatrului Naţional, o parte a Palatului Regal şi cu zeci de victime.
– În 1960, la stația rusă de cercetare antarctică „Vostok”, aflată la Polul Sud, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură cunoscută până atunci pe Pământ: minus 88,3 °Celsius. Recordul a căzut pe 21 iulie 1983, când temperatura a ajuns la minus 89,2 °Celsius.
Sursa foto: apropotv.ro
– La 24 august 1989, în Polonia, a fost creat primul guvern necomunist din Europa de Est, după Al Doilea Război Mondial. Atunci, reprezentantul federaţiei sindicale „Solidarność” („Solidaritatea”), Tadeusz Mazowiecki, a devenit premier după ce candidatul comunist nu a putut forma un cabinet. În anul 1990 s-a adoptat Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Tadjikistan, iar la 23 august 1991 Mihail Gorbaciov a renunţat la funcţia de lider al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a cerut autodizolvarea partidului. Tot atunci, Ucraina și-a declarat independența față de URSS.
– În 24 august 2006 Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete, iar în 2012, după un proces marcat de provocări, extremistul norvegian Anders Behring Breivik a fost găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți, în iulie 2011. El a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.
– La 24 august s-au născut: matematicianul german Bartholomaeus Pitiscus (1561); nobila italiană Letizia Ramolino, mama împăratului Napoleon I Bonaparte al Franței (1750); dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (1856); Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1865); criticul literar şi publicistul român Raicu Ionescu-Rion (1872); inginerul energetician român Ion S. Gheorghiu (1885); biologul belgian Albert Claude, laureat Nobel (1898); poetul, prozatorul și eseistul argentinian Jorge Luis Borges (1899); inginerul electromecanic român de origine evreiască Martin Bercovici (1902); folcloristul român Ilarion Cocişiu (1910); actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault (1923); artista plastică română Eva Cerbu (1924); economistul american Harry Markowitz, laureat Nobel (1927); criticul literar, teatrologul, prozatorul, eseistul şi publicistul român B. Elvin (1927);
liderul palestinian Yasser Arafat, laureat al Premiului Nobel şi preşedinte al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (1929); scriitoarea britanică şi criticul literar A. S. Byatt (1936); pictorul, graficianul şi omul politic român Eugen Mihăescu (1937); inginerul constructor și inventatorul român Radu Scutelnicu (1938); actrița română de etnie maghiară Széles Anna, a doua soţie a actorului Florin Piersic (1942); matematicianul român Constantin Bănică (1942); scriitorul, jurnalistul şi poetul brazilian Paulo Coelho (1947); criticul literar, traducătorul şi profesorul român Victor Ivanovici (1947); interpretul şi compozitorul francez de muzică electronică Jean Michel Jarre (1948); scriitorul american de origine cubaneză Oscar Hijuelos, recompensat cu Premiul Pulitzer (1951); graficianul român Adrian Timar (1954); teologul şi profesorul român Vasile Gavrilă (1962) şi jurnalista română de televiziune Adriana Muraru (1969).
Sursa foto: time.com
– În 24 august au murit: scriitorul și filosoful roman Plinius cel Bătrân (79);
matematicianul englez William Neile (1670); scriitorul, istoricul şi cărturarul iluminist român Ioan Budai-Deleanu, reprezentant al Şcolii Ardelene (1820); fizicianul şi inginerul militar francez Nicolas Carnot (1832); arhitectul rus Vasili Stasov (1848); prozatorul, poetul, dramaturgul, ziaristul, omul politic şi traducătorul român Costache Negruzzi (1868); medicul român de origine franceză Carol Davila (1884); fizicianul şi matematicianul german Rudolf Julius Emanuel Clausius (1888); prozatorul român Iuliu Traian Mera, de profesie medic (1909); poetul şi preotul militar basarabean Alexei Mateevici (1917); publicistul şi omul politic german Friedrich Naumann, teoretician al liberalismului (1919); pictorul român Aurel Băeșu (1928); compozitorul, dirijorul și folcloristul român Gheorghe Cucu (1932); inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1940); scriitoarea, gânditoarea și activista franceză Simone Weil (1943); juristul şi diplomatul român Vespasian Pella (1960); lingvistul, filologul şi profesorul român Boris Cazacu (1987); compozitorul român Anton Dogaru (1988); operatorul, directorul de imagine de film, scenaristul și regizorul român de film Nicu Stan (1990); poetul, dramaturgul, eseistul, traducătorul şi publicistul Andrei Lupan, din Republica Moldova (1992); scriitorul, poetul şi compozitorul român de etnie germană Wolf Aichelburg (1994); chitaristul francez de origine egipteană Alexandre Lagoya (1999); regizorul român de film Cristian Nemescu (2006); dirijorul român de etnie maghiară Acél Ervin (2006); actriţa română Elena Sereda (2010); actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (2013); actorul, regizorul, producătorul și antreprenorul englez Richard Attenborough (2014); biochimistul american Roger Tsien, laureat Nobel (2016) şi poetul, scriitorul şi eseistul francez Michel Butor (2016).
Septimiu Cioloboc
