Oameni & Fapte – 24 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 24 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 359-a zi a lui 2020. Au mai rămas 7 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:04 şi va apune la ora 16:39.
– Este Ajunul Crăciunului și marcăm „Ziua Luptătorului Antiterorist”, fiind sărbătoriţi cei din structura antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii.
– În 1726 conchistadorii spanioli au întemeiat oraşul Montevideo – capitala Uruguayului din 1828, încercând să creeze un punct fortificat împotriva expansiunii portugheze. În 1777 expediţia exploratorului britanic James Cook a ajuns pe Insula Crăciunului, cel mai mare atol de corali din lume, iar în 1814 americanii şi britanicii semnau Tratatul de la Gent (Belgia), punând capăt războiului din 1812. Însă, din cauza mijloacelor lente de comunicaţie, vestea semnării a ajuns în SUA abia după două săptămâni, iar bătălia de la New Orleans s-a dat după semnarea tratatului, dar înainte de ratificarea lui.
– În 1818 austriacul Franz Gruber a compus muzica celebrului cântec de Crăciun „Silent Night”, iar în 1865 șase veterani sudişti ai Războiului Civil american au înfiinţat organizaţia Ku Klux Klan – Societatea „cagulelor albe”. În anul 1871 a avut loc premiera operei „Aida” de Giuseppe Verdi, la Opera din Cairo, cu prilejul festivităţilor inaugurării Canalului de Suez, precum şi a inaugurării primului teatru muzical de la Cairo. La 24 decembrie 1893 industriaşul american Henry Ford testa primul său motor de automobil, iar în 1897 ziarul „Tribuna” din Sibiu îi publica lui Octavian Goga cea dintâi poezie, intitulată „Atunci şi acum”. În 1962 România și Elveția au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar în 1964 s-a inaugurat Teatrul pentru copii „Ion Creangă” din Bucureşti, cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru. Tot în 1964 a luat fiinţă Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret (ASSITEJ ), din care face parte şi Teatrul „Ion Creangă”, România fiind una dintre ţările fondatoare.
– Pe 24 decembrie 1968 misiunea spaţială americană „Apollo 8” a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii, fiind observată din Spaţiu partea nevăzută a acesteia. A fost prima misiune spaţială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieşirea din câmpul gravitaţional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitaţional al unui alt corp ceresc şi prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. După lansarea de la 21 decembrie 1968, echipajul a călătorit timp de trei zile până la Lună, orbitând singurul satelit natural al Pământului de zece ori de-a lungul a 20 de ore.
– În 24 decembrie 1979 sovieticii au declanșat Războiul din Afganistan, care a durat până la 15 februarie 1989 și care a fost asemănat cu Războiul din
Vietnam (americano-vietnamez), iar în 1987 s-a dat în exploatare tronsonul de metrou Crângaşi – Gara de Nord din București, legându-se astfel zonele industriale cu Gara CFR.
– În Ajunul Crăciunului 1989, Radioul şi Televiziunea din România au transmis, pentru prima dată după multe decenii, colinde şi cântece religioase, iar la Televiziune s-a prezentat Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), prin care se anunţau măsurile excepţionale adoptate: încetarea completă şi imediată a focului pe întreg teritoriul ţării; predarea obligatorie, către unităţile militare, a armamentului aflat în posesia civililor; integrarea unităţilor Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naţionale, care prelua comanda unică asupra tuturor trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. Tot în 1989 s-a reconstituit Partidul Social Democrat Român (PSDR).
– La 24 decembrie 1999 cinci mii de „porţi sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume s-au deschis în noaptea de Crăciun, marcând începutul Marelui Jubileu al anului 2000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma.
– În 24 decembrie s-au născut: poetul polonez Adam Mickiewicz (1798); fizicianul englez James Prescott Joule, un fondator al termodinamicii (1818); actriţa română Aristizza Romanescu (1854); matematicianul francez Henri Villat (1879); poetul spaniol Juan Ramón Jiménez, laureat Nobel (1881); graficianul, pictorul şi scenograful român Ioan Anestin (1900); scriitorul rus Alexandr Fadeev (1901); inginerul american de origine română Joseph M. Juran, fondator al Institutului „Juran” (1904); jurnalistul de investigaţie şi scriitorul american I. F. Stone (1907); fizicianul american William H. Pickering, pionier al astronauticii americane, supranumit „Rocket Man” (1910); actriţa americană de film Ava Gardner (1922); poetul, romancierul, eseistul, muzicianul, jurnalistul, ufologul şi parapsihologul român Ion Ţugui (1933); poetul, scenaristul şi regizorul de film Gheorghe Vodă din Republica Moldova (1934); fotbalistul român Ion Bebe Barbu (1938); chitaristul român de etnie maghiară Kamocsa Béla – „Kamo”, membru fondator al trupei rock „Phoenix” (1944); cântăreţul şi compozitorul britanic de rock Lemmy, fondator al formației de muzică rock „Motörhead” (1945); actorul, scriitorul şi omul politic român Mircea Diaconu (1949); compozitorul american de muzică de film Ray Colcord (1949); scriitorul francez Yann Andrea (1952); sculptoriţa română Ionela Lăzureanu (1958); actriţa, scriitoarea și umorista engleză Caroline Aherne (1963);
interpreta română de muzică uşoară și profesoara de canto Marina Scupra (1967); cântăreţul de muzică pop şi actorul portorican Ricky Martin (1971);
poetul şi jurnalistul român Marius Ianuș (1975); actrița americană Roxi Red (1984) și cântăreţul britanic Louis William Tomlinson, membru al trupei „One Direction” (1991).
– La 24 decembrie au murit: compozitorul englez John Dunstable (1453);
navigatorul portughez Vasco da Gama, care a deschis linia de navigaţie din Europa spre Asia (1524); romancierul englez William Thackeray (1863); poetul, ziaristul şi criticul literar român Radu Ionescu (1872); inginerul britanic William John Macquorn Rankine, un fondator al termotehnicii (1872); pictorul român Nicolae Popescu (1877); istoricul, scriitorul și revoluționarul pașoptist român Ioan Puşcariu (1911); tenorul român Nicolae Leonard, supranumit „prinţul operetei româneşti” (1928); compozitorul austriac Alban Berg (1935); medicul veterinar român George Udrischi, primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1958); inginerul român Traian Negrescu, specialist în domeniul metalurgiei (1960); violoncelistul şi compozitorul spaniol Gaspar Cassadó (1966); amiralul şi omul politic german Karl Dönitz, succesorul testamentar al lui Adolf Hitler la șefia celui de-Al Treilea Reich (1980); poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (1982); folcloristul şi compozitorul român George Marcu (1984); actorul român de comedie Horia Căciulescu (1989); dramaturgul şi scenaristul britanic John Osborne (1994); actorul japonez de film Toshiro Mifune (1997); scriitorul și traducătorul român Haralamb Zincă (2008); politologul american Samuel P. Huntington, autorul lucrării „Ciocnirea civilizaţiilor” (2008); dramaturgul, poetul şi prozatorul englez Harold Pinter, laureat Nobel (2008); omul de afaceri american Roy Neuberger, unul dintre cei mai mari colecţionari de artă modernă (2010); compozitorul britanic Richard Rodney Bennett, care a compus coloanele sonore a numeroase filme de referinţă (2012); actorul american de teatru, film şi televiziune Jack Klugman (2012); actorul american de film, teatru şi televiziune Charles Edward Durning (2012); romancierul britanic Richard Adams, autor de cărţi pentru copii (2016); cântăreţul, compozitorul şi chitaristul britanic Rick [Richard John] Parfitt, care cu Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul rock „Status Quo” (2016); inginerul electronist şi fizicianul român Ionel Valentin Vlad (2017); actrița română de teatru și film Eugenia Bosânceanu (2018); muzicianul argentinian Jaime Torres, care a făcut cunoscut la nivel mondial charango-ul, un instrument cu coarde din zona Anzilor (2018) și zoologul, oceanologul și muzeologul român Alexandru Marinescu, istoric al științelor (2019).
Septimiu Cioloboc
