Oameni & Fapte – 24 februarie

– Este cea de-a 55-a zi a lui 2022. Au mai rămas 310 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:10 şi va apune la ora 18:00.

– Ortodocşii sărbătoresc întâia şi a doua aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, iar, pe vremuri, oamenii

Desen Hrsicu Karina Jasmine

ţineau „Dragobetele”, sărbătoare numită şi „Ziua îndrăgostiţilor”, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”, deoarece februarie era considerată lună de primăvară, iar ziua de 24 reprezenta începutul anului agricol. Este momentul în care natura se trezeşte, iar oamenii intră în rezonanţă cu ea. „Dragobetele” se ține şi în prezent, mai ales în judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt. În alte zone ale României se sărbătorește la alte date. Astăzi este Ziua Naţională a Estoniei, ţară unde se aniversează proclamarea independenţei din 24 februarie 1918.

– Prin Tratatul de pace de la Oradea, din 24 februarie 1538, Transilvania rămânea în stăpânirea viageră a lui Ioan Zápolya, voievod al Transilvaniei şi rege al Ungariei, urmând ca la moartea lui întreg Regatul ungar să revină lui Ferdinand I de Habsburg sau urmaşilor săi. Papa Grigore al XIII-lea avea să introducă la 24 februarie 1582, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) va înlocui calendarul iulian (de stil vechi). În România noul calendar va fi adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919, potrivit căruia ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie.

– În 1607 „L’Orfeo”, opera compozitorului italian Claudio Monteverdi, pe libretul în cinci acte al lui Alessandro Striggio, era interpretată pentru prima oară pe scenă, în palatul ducal „Accademia degli Invaghiti” din orașul italian Mantova. În 1711 avea loc, la Londra, premiera operei „Rinaldo” scrisă de compozitorul german Georg Friedrich Händel, prima operă italiană dedicată stagiunii londoneze. Ajuns în Marea Britanie, Händel a fost solicitat să compună opera „Rinaldo”, scrisă în doar 14 zile, cu care a obţinut un mare success, datorită ariilor în stilul bogat împodobit al napolitanilor, precum şi al ariilor simple, specifice operei bufe. Prin ritmul ei grav, sarabanda imprimă o notă tragică în aria „Lascia ch’io piango” („Lăsaţi-mă să plâng”) din opera „Rinaldo”.

– În 1848 a apărut „Manifestul Partidului Comunist”, program al mişcării comuniste, elaborat de filosofii germani Karl Marx şi Friedrich Engels, iar în 1856 s-a înființat Facultatea de Drept din Iași.

– La 24 februarie 1870 s-a inaugurat, în prezența domnitorului Carol I, noul sediu al Monetăriei Statului din București, pe Șoseaua Kiseleff numărul 3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul german Friedrich Wilhelm Kullbrich.

– În 1920, la o întrunire a Partidului Muncitoresc German, Adolf Hitler a schimbat numele partidului în Partidul Nazist, iar în 1942 s-a inaugurat, la Washington, postul american de radio „Vocea Americii”. În anul 1944 s-a dat în folosinţă edificiul în care urmau să funcţioneze Biblioteca şi Muzeul Armenesc din Bucureşti, iar în 1945 a avut loc o violentă demonstrație la București, în cadrul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Fapta a permis ca URSS să impună, prin forță, guvernul Dr. Petru Groza.

– În 1948 s-a desființat prin lege Adunarea Deputaților și s-a convocat Marea Adunare Națională a României, puterea legislativă trecând astfel în seama guvernului, iar în anul 1960 a început, la București, procesul intentat pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade. Principalii inculpați au fost Constantin Noica, Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt și Alexandru O. Teodoreanu.

– La 24 februarie 1987, în urma rezultatului meciului de la Monte Carlo cu formaţia ucraineană Dinamo Kiev, echipa de fotbal Steaua Bucureşti (câştigătoarea Cupei Campionilor Europeni în 1986), a cucerit Supercupa Europei. Singurul gol al meciului a fost marcat de Gheorghe Hagi.

– Fidel Castro s-a retras în 2008 din funcția de președinte al Cubei, după aproape cincizeci de ani, lăsând ţara pe mâna fratelui său, Raul Castro, iar la 24 februarie 2011, avea loc ultima lansare a navetei spațiale americane „Discovery”. În 24 februarie 2018 regizoarea română Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei – unul dintre cele mai prestigioase şi mai vechi festivaluri de film din lume – câştigând atât „Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală „Nu mă atinge-mă” / „Touch me not”.

– În 24 februarie s-au născut: exploratorul arab Ibn Battuta (1304); filosoful şi învăţatul umanist italian Giovanni Pico della Mirandola (1463); scriitorul francez Vincent Voiture (1597); pictorul și decoratorul francez Charles Le Brun (1619); inventatorul englez Thomas Newcomen, care a construit una dintre primele maşini cu aburi cu piston (1663); sculptorul ceh Matthias Braun (1684); istoriograful şi traducătorul român Nicolae Stoica de Haţeg (1751); filologul şi folcloristul german Wilhelm Grimm (1786);

pictorul norvegian Johan Christian Dahl (1788); publicistul român și omul politic liberal Petru Grădişteanu (1839); compozitorul şi poetul italian Arrigo Boito, autor al operei „Mefistofele” (1842); compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (1846); fizicianul rus Piotr Nicolaevici Lebedev (1866); traducătoarea română și criticul literar Izabela Sadoveanu-Evan (1870); medicul internist român şi anatomopatologul Nicolae Gh. Lupu, om politic şi fost lider al Partidului Ţărănesc-Democrat (1884); tenorul englez Alfred Piccaver (1884); dramaturgul, romancierul, eseistul şi pictorul polonez Stanislaw Ignacy Witkiewicz (1885); compozitorul român Victor Gheorghiu (1888); poetul, publicistul şi traducătorul român Vasile Al-George (1895); etnomuzicologul, compozitorul, folcloristul şi profesorul român Harry Brauner (1908); scriitorul american de origine germană August [William] Derleth (1909); dirijorul, compozitorul și profesorul român Norbert Petri (1912); eseistul şi criticul literar român Ovidiu Cotruş (1926); actriţa franceză Emmanuelle Riva, câştigătoare a Premiului César (1927); actrița română Marga Barbu (1929); dirijorul, compozitorul de muzică de film, pianistul şi cântăreţul francez Michel Legrand (1932); filologul și profesorul universitar român Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii (1932); soprana italiană Renata Scotto (1934); biologul și profesoara română Maya Simionescu (1937); actorul american James Farentino (1938); teologul şi profesorul britanic Sebastian Brock (1938); filosoful și profesorul român Alexandru Surdu (1938); compozitorul, aranjorul, pianistul şi dirijorul român Richard Oschanitzky, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni de jazz din România (1939); poetul, traducătorul şi eseistul român Virgil Bulat, deţinut politic (1940); poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul român Horia Bădescu, fost director al Studioului Teritorial de Radio din Cluj (1943); fizicianul american David Jeffrey Wineland, laureat Nobel (1944); poetul, prozatorul şi traducătorul român Ştefan Damian (1949); pilotul francez de automobilism Alain Prost, cvadruplu campion mondial de Formula 1 (1955); antreprenorul și informaticianul american Steven Paul Jobs, cofondator şi director general al firmei „Apple Computer” şi fost director general al firmei „Pixar” (1955); astrofizicianul american Brian P. Schmidt, laureat Nobel (1967); sculptorul român Marius Bacriu (1968); jurnalistul român Mircea Badea, realizator de emisiuni de radio și televiziune (1974) și jucătoarea americană de tenis Jessica Pegula (1994).

– În 24 februarie au murit: compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier (1704); fizicianul şi chimistul britanic Henry Cavendish, care a descoperit hidrogenul şi a realizat sinteza apei (1810); inventatorul american Robert Fulton, creatorul primului submarin funcţional – „Nautilius” (1815); matematicianul rus Nikolai Ivanovici Lobacevski (1856); medicul german ORL-ist Gustav Killian, care a pus bazele bronhoscopiei (1921); chimistul şi fizicianul american Edward Williams Morley (1923); compozitorul şi dirijorul francez André Messager (1929); pictoriţa română, decoratoarea şi profesoara Elena Alexandrina Bednarik (1939); actorul român Mihai Popescu (1953); prozatorul, traducătorul şi diplomatul român Al.[exandru] Duiliu Zamfirescu, fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (1968); dirijorul englez Sir Adrian Boult (1983); fotbalistul englez Bobby Moore, căpitan al naționalei Angliei (1993); violonistul român Ion Voicu, fost elev al lui George Enescu (1997); bucătarul francez Bernard Loiseau (care s-a sinucis, în 2003); baritonul român Nicolae Herlea (2014); fostul hocheist român Vasile Huţanu, maestru emerit al sportului şi multiplu campion național cu Dinamo și Steaua (2014); actorul, regizorul și scriitorul american Harold Ramis, specializat în comedie (2014); actrița indiană Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (2018); scriitorul, traducătorul și profesorul universitar american Donald Keene, un erudit în domeniul literaturii japoneze (2019); pictorul român Grigorian Rusu (2020); matematiciana afro-americană Katherine Johnson, cunoscută ca fiind „computerul uman” de la NASA (2020) și actorul britanic Ronald Pickup (2021).

Septimiu Cioloboc