Oameni & Fapte – 24 ianuarie

Publicat de radiomures, 24 ianuarie 2017, 06:00

– Este cea de-a 24-a zi a lui 2017. Au rămas 341 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:54 şi va apune la ora 17:14.

– Azi este „Ziua Unirii Principatelor Române” – sărbătoare naţională. Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau „Unirea Mică” e primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Tot în România este şi „Ziua Academiei de Poliţie”, stabilită de Senatul Academiei de Poliţie la 24 ianuarie 1996, data fiind aleasă deoarece Academia poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care are şi meritul de a fi înfiinţat primele formaţiuni de poliţie modernă şi primele formaţiuni de pompieri.

– La 24 ianuarie anul 41 d.Hr. a fost asasinat, de Garda Pretoriană, împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), renumit pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale, iar în 1848 la moara lui Sutter din Coloma, statul american California, s-a descoperit aur, fapt care a declanşat „Goana după aur” din California de la jumătatea secolului al XIX-lea.

– Pe 24 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel, de facto, Unirea Principatelor Române, iar în 1862 s-a reunit, la Bucureşti, primul Parlament al Principatelor Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost desemnat capitala ţării.

– La 24 ianuarie 1864 apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi, instituţie pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici, iar în 1882 s-a înființat, la București, societatea „Iridența Română”, care, din 1883, s-a numit „Carpați”, societate ce a a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.

– În anul 1891 şi-a început activitatea, în mod oficial, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor din Bucureşti, care a desfăşurat o amplă activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate, precum Paris, Londra, Berlin, Anvers şi Bruxelles.

– În 24 ianuarie 1893 apărea, la Bucureşti, revista umoristică şi literară „Moftul român”, condusă de Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa, iar în 1913 a apărut, la Vălenii de Munte (iar din 1915 la Craiova), revista literară „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

– Pe 24 ianuarie 1924, la trei zile de la moartea liderului bolşevic V. I. Lenin, orașul rusesc Petrograd a fost redenumit Leningrad, iar în anul 1932 a fost desființat, în Spania, Ordinul Iezuiților.

– Un cutremur de 8,3 grade pe scara Richter produs în Chile la 24 ianuarie 1939 s-a soldat cu 28.000 de morți, iar în anul 1946 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite adopta prima sa Rezoluţie, privind crearea Comisiei pentru energie atomică, cu obiectivul de a prezenta propuneri referitoare la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

– La 24 ianuarie 1972, în apropiere de Guam (insulă din vestul Pacificului), a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că cel de-Al Doilea Război Mondial este încă în desfășurare.

– În 1984 antreprenorul şi inventatorul american Steve Jobs şi inginerul american de origine poloneză Steve Wozniak au cucerit piaţa prin lansarea unui model revoluţionar „Macintosh”, primul computer comercial din lume. Carcasa acestuia conţinea un monitor de 9 inch (23 de centimetri) şi venea împreună cu o tastatură şi un mouse. Debutul „Machintosh” a fost anunţat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane $, considerată un eveniment crucial pentru succesul „Apple”.

– Pe 24 ianuarie 1986 s-a inaugurat oficial prima parte a celei de-a doua magistrale a metroului bucureştean (între staţiile IMGB – Piaţa Unirii), iar în 1990 a apărut Decretul-lege 40/24 ianuarie 1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind adoptarea noului imn de stat al României, „Deşteaptă-te, române!” („Un răsunet”), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann.

– La 24 ianuarie 2010 alpinista română Crina Coco Popescu, în vârstă de numai 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid, din Indonezia (măsurând 4.884 de metri), devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care s-a căţărat pe acest munte. Recordul anterior era deținut de americana Samantha Larson care a urcat vârful în 2007, la vârsta de 18 ani.

– În 24 ianuarie s-au născut: împăratul roman Hadrian (76 d.Hr.); bibliofilul englez Richard de Bury, episcop de Durham şi lord cancelar al Angliei (1287); filosoful german Christian Wolff (1679); dramaturgul francez Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, creatorul celebrului personaj Figaro (1732); compozitor italian Muzio Clementi (1752); compozitorul şi scriitorul german E.T.A. [Ernst Theodor Amadeus] Hoffmann (1776); actorul român Ioan Anestin (1847); pictorul rus Vasili Surikov (1848); ţăranul român Gheorghe Cârţan , zis „Badea” Cârţan, luptător pentru indepedența românilor din Transilvania (1849); scriitorul român Victor Eftimiu (1889); pictorul român Petre Iorgulescu-Yor (1890); actorul român Grigore Vasiliu „Birlic” (1905); regizoarea română Sorana Coroamă-Stanca (1921); actorul român Silviu Stănculescu (1932); cântărețul american Neil Diamond (1941); handbalistul şi antrenorul german Hans Moser, născut la Timişoara (1937); preşedintele german Joachim Gauck (1940); criticul literar, folcloristul și prozatorul român Silviu Angelescu (1945); cântăreaţa română Stela Enache (1950); actorul francez Daniel Auteuil (1950) şi actrița germană Nastassia Kinski (1961).

– La 24 ianuarie au murit: împăratul roman Caligula (asasinat în 41 d.Hr.); clericul anglican William Webb Ellis, acreditat drept inventatorul rugbiului (1872); publicistul și omul politic liberal român Nicolae Ionescu (1905); pictorul şi sculptorul italian Amedeo Modigliani (1920); pianistul și dirijorul elvețian Edwin Fischer (1960); pictorul francez André Lhote (1962); scriitorul şi premierul britanic Sir Winston Churchill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1965); politicianul comunist român Emil Bodnăraș, general al Armatei Române și spion sovietic (1976); regizorul american de film George Cukor (1983); industriaşul italian Giovanni Agnelli, preşedinte al grupului auto „Fiat” (2003); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul grec de film Theo Angelopoulos (2012); actorul american James Farentino (2012); umoristul, scenaristul și regizorul român Dan Mihăescu (2013); scriitorul american Richard G. Stern (2013); prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, inventatorul formatului TV de tip talk-show (2015) şi matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (2016).

Septimiu Cioloboc