Oameni & Fapte- 24 iulie
Publicat de radiomures, 24 iulie 2015, 06:05
– Azi e „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, zi care marchează constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: 24 iulie 1864, dată la care domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării.
– La 24 iulie 1534 exploratorul francez Jacques Cartier a ridicat o cruce din lemn, înaltă de 10 metri, pe Peninsula Gaspé din zona provinciei canadiene Quebec, luând în posesie teritoriul, în numele regelui Francisc I al Franței.
În ziua de 24 iulie 1772 a început Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (şi încheiat pe 22 martie 1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cereau autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti invocau, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate Ţărilor Române de Poarta Otomană, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române.
– În 1876 s-a format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), cabinet care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. La 24 iulie 1911 arheologul american Hiram Bingham al III-lea a redescoperit ruinele aşezării Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor”. În timp ce era ancorată într-un port pe Chicago River, nava americană „SS Eastland” s-a înclinat înspre partea râului din cauza numărului prea mare de pasageri. Era 24 iulie 1915, dată la care, în tragicul incident, au murit 845 de oameni.
– Pe 24 iulie 1917 a început bătălia de la Mărăşeşti, unde Armata Română, comandată de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război. În 1923 România (alături de Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia) semna Tratatul de Pace de la Lausanne, prin care Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). La 24 iulie 1929 intra în vigoare Pactul Briand-Kellogg, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Înţelegerea era bună, dar istoria a dovedit că nu s-a respectat.
– În România lui 1949 s-au constituit primele Gospodării Agricole Colective (GAC), după modelul colhozurilor sovietice, iar la 24 iulie 1963 începea, la Moscova, consfătuirea partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER, întâlnire la care liderul comunist român Gheorghe Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de sovietici, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, prin care ţara noastră se putea transforma într-un hinterland agricol.
Pe 24 iulie 1964 apărea Decretul Consiliului de Stat al României, prin care erau graţiaţi 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. Din nefericire toţi deţinuţii politici au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor.
– La data de 24 iulie 1995 s-a desfăşurat la Wiliamsburg (statul american Virginia) cea dintâi conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei. În anul 2005, pe 24 iulie, ciclistul american Lance Armstrong câștiga Turul Franței pentru a șaptea oară consecutiv. Rulând însă cu bicicleta (cioara)… vopsită, toate cele şapte titluri i-au fost retrase în 2012, fiind găsit vinovat de dopaj.
– În 24 iulie s-au născut: generalul și omul politic sud-american Simón Bolívar, unul dintre liderii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1783); scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl (1802); compozitorul francez Adolphe Charles Adam (1803); poetul, dramaturgul și actorul ucrainean de origine evreiască Abraham Goldfaden (1840); pictorul rus Ilia Repin (1844) ; matematicianul francez Émile Picard (1856) ; scriitorul danez Henrik Pontoppidan, laureat Nobel (1857); scriitorul maghiar Ábel Jenő (1858); pictorul ceh Alphonse Mucha (1860) ; medicul francez Charles Achard, specialist în bolile datorate schimburilor nutritive viciate (1860); prozatorul, dramaturgul, actorul şi regizorul german Frank Wedekind (1864); compozitorul elvețiano-american Ernest Bloch, (1880); istoricul român Andrei Oțetea (1894); poetul și scriitorul britanic Robert Graves (1895); americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat Atlanticul singură la bordul aparatului său (1897); publicistul, criticul și istoricul literar român George Ivașcu (1911); scriitorul argentinian Ernesto Sabáto (1911); interpretul român de muzică ușoară Alexandru Jula (1934); actorul american Michael Richards (1949); caiacistul român Vasile Dîba, campion olimpic (1954) şi actrița și cântăreața americană Jennifer Lopez (1970).
– La 24 iulie au murit: compozitorul italian Benedetto Marcello (1739); medicul rus Aleksei Ostroumov, primul care a demonstrat proveniența valvulară a ritmului cardiac (1908); medicul român Alexandru Obregia (1937); romancierul polonez Witold Gombrowicz (1969); fizicianul britanic James Chadwick (1974); poetul, prozatorul și actorul român Emil Botta (1977); actorul britanic Peter Sellers (1980); scriitorul american de origine poloneză Isaac Bashevis Singer, laureat al Premiului Nobel (1991) şi dirijorul român Victor Ciornei (2010).
Septimiu Cioloboc
