Oameni & Fapte – 24 mai
Publicat de Corina Muntean, 24 mai 2021, 05:00
– Este cea de-a 144-a zi a lui 2021. Au rămas 221 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:38 şi va apune la ora 20:59.
– În România se sărbătoreşte „Ziua Limbii Bulgare”, aleasă pentru faptul că în această zi sunt sărbătoriţi, la bulgari, Sfinţii Chiril şi Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Niculae Mircovici, din partea grupului minorităţilor naţionale, Uniunea Bulgară din Banat. Este şi „Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale”, stabilită în 1998, prin decizia Adunării Generale a Federaţiei Parcurilor Naturale şi Naţionale din Europa (EuroParc), şi care marchează apariţia primelor parcuri naţionale din Europa. În Bulgaria este sărbătoare naţională – „Ziua Scrierii Slavone, a Învăţământului şi Culturii Bulgare”. Azi este şi Ziua Naţională a statului Eritreea, care şi-a proclamat independenţa în anul 1993.
– La 24 mai 1337 a început „Războiul de 100 de ani”, conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra, iar în 1844 inventatorul american Samuel Morse a transmis cea dintâi telegramă în codul Morse, de la Washington DC către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, statul Maryland, pentru a inaugura prima linie telegrafică. În anul 1875 a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, cel mai vechi partid din România, iar în 24 mai 1883 s-a inaugurat „Brooklyn Bridge”, celebrul pod american suspendat peste East River, care face legătura între insula Manhattan din New York City şi Brooklyn, numit în epoca vremii „a opta minune a lumii”. Construcţia renumitului pod a durat 14 ani.
– Pe 24 mai 1903 s-a inaugurat Castelul Pelişor din Sinaia, judeţul Prahova, reşedinţă princiară şi regală construită între anii 1899-1902, la dorinţa regelui Carol I al României. În anul 1906 a apărut, la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, intitulată „Basarabia”, iar în 24 mai 1906 hotelierul elvețian César Ritz a deschis, la Londra, un alt stabiliment cu numele său, după celebrul „Hotel Ritz” din Paris, în care fiecare apartament avea o baie privată, ca noutate. Standardele de servicii și dotările de lux ale casei au stabilit norme la nivel național, aşa că César Ritz şi-a atras porecle precum „regele hotelurilor” şi „hotelierul împăraţilor”. La 24 mai 1908 s-a inaugurat noul sediu al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care astăzi poartă numele de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
– La 24 mai 1943 doctorul nazist Josef Mengele devenea medic militar în lagărul de concentrare de la Auschwitz, apoi ofițer șef medical la Birkenau, fiind ulterior supranumit „Îngerul morţii” pentru activitatea de exterminare pe care a desfăşurat-o. În 1948 Iustinian Marina, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a fost ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungro-Vlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
– În 24 mai 1956 a avut loc, la Teatro Kursaal din Lugano, în Elveția, prima ediție a concursului muzical „Eurovision”, la care au participat reprezentanți din Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Câștigătoarea primei ediții a fost cântăreața elvețiană Lys Assia. În 1955, la inițiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elvețiene, Uniunea Europeană de Difuziune (EBU) a inițiat un concurs internațional unde țările, reprezentate de televiziunile publice, să ia parte la un spectacol televizat care să fie transmis simultan în toate țările participante. Transmiterea concursului în fiecare an (fără întrerupere, din 1956), i-a conferit „Eurovision”-ului statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume.
– În 1981 președintele ecuadorian Jaime Roldós Aguilera a murit într-un accident aviatic în circumstanțe misterioase, faptă petrecută în zona montană a provinciei Loja, din Ecuador, iar pe 24 mai 1990 s-a înfiinţat, la Bucureşti, primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală – „Masca”, singurul cu acest profil din România, condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare. Între 24-27 mai 1994 s-a desfăşurat, la Sinaia, conferinţa internaţională „România şi românii în ştiinţa mondială”, la care au participat circa 600 de personalităţi din 26 de ţări. La 24 mai 2004, în comuna buzoiană Mihăileşti, pe drumul european E 85, a avut loc un grav accident rutier în urma căruia un camion ce transporta 20 de tone de azotat de amoniu s-a răsturnat, provocând o explozie în care şi-au pierdut viaţa 18 oameni. Printre cei morţi s-au numărat şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti ai postului de televiziune „Antena 1”.
– În 24 mai s-au născut: pictorul florentin Jacopo Da Pontormo (1494); fizicianul german de origine poloneză Daniel Gabriel Fahrenheit, unul din fondatorii termometriei şi cel care a introdus scara termometrică cunoscută sub numele „scara Fahrenheit” (1686); publicistul şi omul politic francez de origine elveţiană Jean Paul Marat, unul dintre conducătorii Revoluției Franceze din 1789 (1743); istoricul şi filosoful englez William Whewell (1794); regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei și împărăteasă a Indiei (1819); filologul elveţian Adolf Tobler (1835); muzicologul francez Henry Prunières (1886); pictorul şi arhitectul israelian de origine română Marcel Iancu (1895); scriitorul, publicistul și istoricul maghiar al culturii Agárdi Ferenc, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (1898); poetul francez de origine belgiană Henri Michaux (1899); actorul, scriitorul, scenaristul şi regizorul italian de film Eduardo De Filippo (1900); scriitorul rus Mihail Șolohov, laureat Nobel (1905); actorul român Fory Etterle (1908); economistul american de origine română Anghel Rugină, expert finanţist care a lucrat în cadrul FMI (1913); pictorul şi graficianul român Jules Perahim (1914); actriţa germană de film Lilli Palmer (1914); tenorul român Garbis Zobian (1915); sculptorul francez de origine română Ion Vlad (1920); poetul, traducătorul şi eseistul român Ion Caraion (1923); poetul și criticul literar român Victor Felea (1923); inginerul român Radu Voinea, specialist în domeniul mecanicii teoretice, teoriei elasticităţii şi rezistenţei materialelor (1923); traducătoarea şi publicista română Antoaneta Ralian (1924); romancierul irlandez şi autorul de proză scurtă William Trevor (1928); istoricul român Ştefan Ştefănescu (1929); teologul armean Dirayr Mardichian, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1930); medicul cardiolog și generalul român de armată Vasile Cândea, fost deputat pe listele PDSR (1932); interpretul român de muzică populară Benone Sinulescu (1937); poetul, prozatorul și pedagogul Simion Ghimpu din Republica Moldova (1939); poetul, dramaturgul şi eseistul american de origine rusă Joseph Brodsky, laureat Nobel (1940); regizorul de teatru şi film, scriitorul, traducătorul şi profesorul român Petre Bokor (1940); poetul, compozitorul, cântărețul, chitaristul și actorul american Bob Dylan (1941); sociologul şi scriitoarea română Monica Săvulescu Voudouri (1942); dirijorul român de cor Voicu Enăchescu (1943); actrița americană Priscilla Presley (1945); cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi muzică soul Terry Callier (1945); atleta poloneză Irena Szewińska, supranumită „regina sprintului”, care a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (1946); poetul şi prozatorul român Adrian Popescu (1947); actorul şi scenaristul francez Jean-Pierre Bacri (1951); poetul, prozatorul şi publicistul român Florin Iaru (1954); poli-instrumentistul britanic Guy Fletcher, fost clăpar al trupei rock „Dire Straits” (1960); actrița britanică Kristin Scott Thomas (1960); scriitorul român Dan-Bogdan Hanu (1962); medicul român de origine palestiniană Raed Arafat, creatorul serviciului medical de urgență SMURD (1964); fotbalistul și actorul francez Eric Cantona (1966); actorul român de teatru și film Ovidiu Cuncea, devenit preot, apoi călugăr (1967); pianista română Nicoleta Luca-Meițoiu (1969) şi fotbalistul columbian Juan Carlos Toja Vega (1985).
– La 24 mai au murit: astronomul polonez Nicolaus Copernicus, cel care a elaborat și a fundamentat teoria heliocentrică (1543); poetul şi dramaturgul spaniol Luis de Góngora y Argote (1627); criticul şi istoricul literar român Pompiliu Eliade (1914); poetul, jurnalistul și pedagogul mexican Amado Nervo (1919); generalul şi inginerul român Constantin N. Hârjeu, ministru de război şi specialist în lucrări de istorie şi teorie militară (1928); medicul francez Émile Sergent, fiziolog şi clinician de renume, reformator al întregii patologii a aparatului respirator (1943); criticul literar, prozatorul şi publicistul român Nicolae Petraşcu, fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (1944); politicianul şi diplomatul american John Foster Dulles (1959); prozatorul şi ziaristul român Alexandru Cazaban (1966); pianistul, dirijorul şi compozitorul american de jazz Duke Ellington (1974); preotul, catehetul şi pedagogul român Mihail Bulacu (1985); actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (1986); medicul şi biochimistul francez Jean Roche (1992); scriitorul, ziaristul, criticul și istoricul literar maghiar Cseres Tibor (1993); romancierul român, nuvelistul, dramaturgul, memorialistul, scenaristul și comentatorul sportiv Fănuș Neagu (2011); producătorul american de televiziune Lee Rich (2012); regizorul de film, scenaristul şi compozitorul rus Piotr Todorovski (2013); dirijorul român Paul Popescu (2016); actorul american Jared Martin (2017); radiofonistul român George Balica (2018); cântăreaţa română de muzică populară Ileana Constantinescu (2018); artistul fotograf român Ion Cucu (2018); fizicianul și profesorul american Murray Gell-Mann, laureat al Premiului Nobel (2019); bateristul american de jazz Jimmy Cobb (2020) și scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi textierul francez Jean-Loup Dabadie (2020).
Septimiu Cioloboc
