Oameni & Fapte – 24 mai
Publicat de radiomures, 24 mai 2016, 06:00
– Este cea de-a 145-a zi a lui 2016. Au rămas 221 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:38 şi va apune la ora 21:00.
– În România se sărbătoreşte „Ziua Limbii Bulgare”, aleasă pentru faptul că în această zi sunt sărbătoriţi, la bulgari, Sfinţii Chiril şi Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Niculae Mircovici, din partea grupului minorităţilor naţionale, Uniunea Bulgară din Banat. Este şi „Ziua Europeană a Parcurilor”, stabilită în 1998, prin decizia Adunării Generale a Federaţiei Parcurilor Naturale şi Naţionale din Europa (EuroParc), şi care marchează apariţia primelor parcuri naţionale din Europa. În Bulgaria este sărbătoare naţională: „Ziua scrierii slavone, a învăţământului şi culturii bulgare”. Azi este şi Ziua Naţională a statului Eritreea, care şi-a proclamat independenţa în anul 1993.
– La 24 mai 1337 a început „Războiul de 100 de ani”, conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra. În anul 1844 inventatorul american Samuel Morse a transmis cea dintâi telegramă în codul Morse de la Washington DC, către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, statul Maryland, pentru a inaugura prima linie telegrafică. În 1875 a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, cel mai vechi partid din România, iar în ziua de 24 mai 1883 s-a inaugurat „Brooklyn Bridge”, celebrul pod american suspendat peste East River, care face legătura între insula Manhattan (din New York City) şi Brooklyn, numit în epocă „a opta minune a lumii”. Construcţia renumitului pod a durat 14 ani.
– Pe 24 mai 1903 s-a inaugurat Castelul Pelişor, din Sinaia, judeţul Prahova, reşedinţă princiară şi regală, construită între anii 1899-1902 din dorinţa regelui Carol I al României. În 1906 a apărut, la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, intitulată „Basarabia”, iar în 24 mai 1906 hotelierul elvețian César Ritz a deschis, la Londra, un alt stabiliment cu numele său, după celebrul „Hotel Ritz” din Paris, în care fiecare apartament avea o baie privată, ca noutate. Standardele de servicii și dotările de lux ale casei au stabilit norme la nivel național, aşa că César Ritz şi-a atras porecle precum „regele hotelurilor” şi „hotelierul împăraţilor”. La 24 mai 1908 s-a inaugurat noul sediu al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care azi, poartă numele de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
– Pe 24 mai 1943 doctorul nazist Josef Mengele devenea medic militar în lagărul de concentrare de la Auschwitz, apoi ofițer șef medical la Birkenau, fiind ulterior supranumit „Îngerul morţii” pentru activitatea de exterminare pe care o desfăşura. În anul 1948 Iustinian Marina, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a fost ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
– În 1981 președintele ecuadorian Jaime Roldós Aguilera murea într-un accident de avion în circumstanțe misterioase, fapt petrecut în zona montană a provinciei Loja, din Ecuador, iar pe 24 mai 1990 s-a înfiinţat, la Bucureşti, primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală, „Masca”, singurul cu acest profil din România, condus de actorul şi regizorul Mihai Mălaimare. Între 24-27 mai 1994 s-a desfăşurat, la Sinaia, conferinţa internaţională „România şi românii în ştiinţa mondială”, la care au participat circa 600 de personalităţi din 26 de ţări, La 4 mai 2004 în comuna buzoiană Mihăileşti, pe drumul european E 85, a avut loc un grav accident rutier în urma căruia un camion, ce transporta 20 de tone de azotat de amoniu, s-a răsturnat, provocând o explozie în care au murit 18 persoane. Printre cei decedaţi s-au numărat şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti ai postului de televiziune „Antena 1”.
– În 24 mai s-au născut: fizicianul german Daniel Gabriel Fahrenheit, unul din fondatorii termometriei şi cel care a introdus scara termometrică cunoscută sub numele „scara Fahrenheit” (1686); publicistul și omul politic francez Jean Paul Marat, unul dintre conducătorii Revoluției Franceze din 1789 (1743); filosoful englez William Whewell (1794); regina Victoria a Marii Britanii și Irlandei și împărăteasă a Indiei (1819); pictorul şi arhitectul român Marcel Iancu (1895); scriitorul, publicistul și istoricul maghiar al culturii Agárdi Ferenc, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (1898); poetul belgian Henri Michaux (1899); scriitorul rus Mihail Șolohov, laureat Nobel (1905); poetul, traducătorul şi eseistul român Ion Caraion (1923); poetul și criticul literar român Victor Felea (1923); interpretul român de muzică populară Benone Sinulescu (1937); poetul rus Iosif Brodski, laureat Nobel (1940); poetul, compozitorul, cântărețul, chitaristul și actorul american Bob Dylan (1941); actrița americană Priscilla Presley (1945); poetul român Florin Iaru (1954); poli-instrumentistul britanic Guy Fletcher, clăparul trupei „Dire Straits” (1960); actrița engleză Kristin Scott Thomas (1960); scriitorul român Dan-Bogdan Hanu (1962); fotbalistul francez Eric Cantona (1966); pianista română de muzică clasică Nicoleta Luca-Meițoiu (1969) şi fotbalistul columbian Juan Carlos Toja Vega (1985).
– La 24 mai au murit: astronomul polonez Nicolaus Copernicus, cel care a elaborat și a fundamentat teoria heliocentrică (1543); poetul şi dramaturgul spaniol Luis de Góngora y Argote (1627); istoricul literar român Pompiliu Eliade (1914); poetul mexican Amado Nervo (1919); omul politic şi diplomatul american John Foster Dulles (1959); pianistul şi compozitorul american de jazz Duke Ellington (1974); actorul suedez Gunnar Björnstrand (1986); scriitorul, ziaristul, criticul și istoricul literar maghiar Cseres Tibor (1993); nuvelistul, romancierul şi dramaturgul român Fănuș Neagu (2011) şi regizorul de film, scenaristul şi compozitorul rus Piotr Todorovski (2013).
Septimiu Cioloboc
