Oameni & Fapte – 24 martie
Publicat de Corina Muntean, 24 martie 2020, 06:00
– Este cea de-a 84-a zi a lui 2020. Au mai rămas 282 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:16 şi va apune la ora 18:40.
– Astăzi este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei”, proclamată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deoarece la 24 martie 1882 medicul german Robert Koch a informat oficial lumea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul TBC (mycobacterium tuberculosis – bacteria responsabilă pentru tuberculoză).
– Este şi „Ziua Internaţională pentru Dreptul la Adevăr privind Încălcări Grave ale Drepturilor Omului şi pentru Demnitatea Victimelor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU la 21 decembrie 2010, cu scopul de a onora memoria victimelor încălcărilor grave şi repetate ale drepturilor omului, de a arăta importanţa dreptului la adevăr şi justiţie şi de a aduce un omagiu celor care şi-au dedicat şi pierdut viaţa în lupta pentru răspândirea şi protejarea drepturilor omului. Ziua promovează recunoaşterea impactului activităţii şi a valorilor dovedite de arhiepiscopul Oscar Arnulfo Romero, din El Salvador, asasinat la 24 martie 1980, după ce a denunţat încălcări ale drepturilor omului în cazul celor mai vulnerabile populaţii şi a apărat principiile de protecţie a vieţii, a promovat demnitatea umană şi opoziţia faţă de toate formele de violenţă.
– La 24 martie 1562 diaconul Coresi a început, la Brașov, tipărirea unui Tetraevanghel slavon, lucrare ce face parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume, iar în 1714, urmare a conflictului dintre Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, domnitorul Ţării Româneşti a fost reclamat la Înalta Poartă şi mazilit. Mai mult, Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, plus sfetnicul Ianache, au fost ucişi la Constantinopol, în 15 august 1714. Pentru martiriul lor, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat, fiind prăznuiţi ca Sfinţii Martiri Brâncoveni, la data de 16 august.
– În 1818 Gheorghe Lazăr a fost numit „dascăl” (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la şcoala de la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, unde a inaugurat cursurile în limba română. Pionier al învăţământului matematicii şi fizicii în limba română, Gheorghe Lazăr a fost primul director al Şcolii de la Sfântul Sava, care cuprindea în ea şi inginerie hotarnică.
– În anul 1874 s-a înfiinţat Agenția diplomatică română la Sankt Petersburg, capitala de atunci a Rusiei ţariste, iar în 24 martie 1929 scriitorul român Tudor Arghezi a inaugurat, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Cronica modei”. În 1949 filmul „Hamlet”, regizat de Laurence Olivier, a devenit prima peliculă britanică care a câştigat un Premiu Oscar, pentru cel mai bun film din anul precedent.
– La 24 martie 1989 petrolierul american „Exxon Valdez” a naufragiat în Alaska, deversând 40 de milioane de litri de petrol în apele portului Prince William, din sudul Alaskăi. Căpitanul vasului, Joseph Hazelwood, a părăsit pupitrul de comandă, iar petrolierul a acroşat un recif. Accidentul este considerat unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istoria Americii.
– În anul 1990 s-a înfiinţat Serviciul Român de Informații şi tot atunci poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu şi denumită ulterior „Deșteaptă-te, române!” a fost adoptată oficial ca imn național al României. La 24 martie 1997 a început să emită Radio România Muzical, singurul post de radio românesc dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz şi primul post de radio din țara noastră cu acest specific online.
– Pe 24 martie 1999 a început bombardamentul aerian al NATO împotriva Republicii Federative Iugoslavia (alcătuită din Serbia şi Muntenegru), operaţiune declanşată după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo şi tot atunci a avut loc cea mai mare catastrofă într-un tunel: un puternic incendiu declanşat de un camion la mijlocul tunelului Mont-Blanc, care face legătura între Franţa şi Italia, s-a soldat cu 39 de morţi.
– La 24 martie 2014, într-o reuniune de urgenţă, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa, Japonia şi Canada au hotărât supendarea temporară a Rusiei din G8 (Grupul celor 8 – Forum internaţional al statelor dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar), ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și anexării de către aceasta a peninsulei Crimeea.
– În 24 martie s-au născut: poetul, politicianul şi scriitorul japonez Arai Hakuseki (1657); mezzosoprana spaniolă Maria Malibran (1808); desenatorul, decoratorul, scriitorul şi criticul de artă englez William Morris (1834); marele iluzionist american Harry Houdini [Erich Weiss], celebru în lumea magicienilor pentru abilitatea cu care reușea să evadeze din spații închise (1874); chimistul olandez Peter Debye, laureat Nobel (1884); compozitorul, filosoful şi folcloristul român Dimitrie Cuclin (1885); pastorul luteran român de origine evreiască Richard Wurmbrand (1909); compozitorul, muzicologul şi dirijorul francez Jacques Chailley (1910); pictorul român Gheorghe Berindei (1921); prozatorul, poetul şi reporterul român Traian Coşovei, tatăl poetului Traian T. Coşovei (1921); economistul român Constantin Ionete (1922); jurnalistul şi istoricul francez de origine sârbă Branko Lazitch (1923); poetul și actorul român Dinu Ianculescu (1925); scriitorul, dramaturgul, regizorul de teatru, actorul şi scenograful italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel (1926); scriitorul german Martin Walser (1927); actorul american de film Steve McQueen (1930); dirijorul și compozitorul spaniol Cristóbal Halffter (1930); compozitorul, muzicologul și dirijorul român Constantin Drăgușin (1931); pictorul român Teodor Moraru (1938); actorul român Traian Stănescu (1940); eseistul, criticul literar şi traducătorul român Mihai I. Spăriosu (1944); sculptorul francez de origine română Nicolae Fleissig (1948); prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Constantin Zărnescu (1949); sociologul și profesorul român Ioan Mihăilescu (1949); publicistul și poetul român Cristian Harnău (1960); poetul român Dan Giosu (1960); cântăreața germană Nena (1960); neurochirurgul şi profesorul român Ioan Ştefan Florian (1961); actriţa americană Jessica Chastain (1977) și cântărețul român de muzică hip-hop Cheloo [Cătălin Ştefan] – membru al formației „Paraziții” (1978).
– În 24 martie au murit: califul Harun al-Rashid, personaj de poveşti, precum cele din „1001 de nopți ale Șeherezadei” (809 d.Hr.); regina Elisabeta I a Angliei şi Irlandei, reprezentantă a absolutismului (1603); organistul, profesorul şi compozitorul german Samuel Scheidt (1653); poetul american Henry Wadsworth Longfellow (1882); scriitorul francez Jules Verne, creator al romanului de anticipaţie şi precursor al literaturii ştiinţifico-fantastice (1905); scriitorul irlandez John Millington Synge (1909); istoricul și folcloristul român Nicolae Densușianu (1911); compozitorul, pianistul și dirijorul spaniol Enrique Grenados (1916); compozitorul francez Déodat de Séverac (1921); inventatorul, medicul şi fizicianul francez Édouard Branly, care a descoperit principiul radioconducţiei şi al telemecanicii (1940); omul politic român Barbu A. Ştirbey, ministru și fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1946); filosoful mistic rus Nikolai A. Berdiaev, întemeietor al „noului creştinism”, variantă a existenţialismului religios (1948); fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, inventator al stratostatului și al batiscafului (1962); dirijorul portughez Pedro de Freitas Branco (1963); actriţa română Tantzi [Tanţi] Cocea (1990); sculptorul francez de origine maghiaro-evreiască Étienne Hajdú [Hajdú István], născut în România (1996); artistul fotograf român Ion Miclea (2000); regizorul de film şi scenaristul român Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (2000); omul de știință britanic de origine argentiniană César Milstein, laureat Nobel (2002); inginerul român Constantin I. Aramă, specialist în exploatarea motoarelor cu ardere internă (2003); compozitorul şi profesorul român Vasile Spătărelu (2005); actorul şi producătorul american de film Richard Widmark (2008); dramaturgul american Lanford Wilson, câştigător al Premiului Pulitzer (2011); matematicianul ucrainean Gury Marciuk (2013); etnomuzicologul, folcloristul, dirijorul şi profesorul român Gheorghe Oprea (2014); fotbalistul şi antrenorul olandez Johan Cruyff, răsplătit de trei ori cu „Balonul de Aur” (2016); actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling, una dintre vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” (2016); pianistul, clavecinistul, compozitorul, pedagogul, dirijorul și economistul venezuelan José Antonio Abreu, fondator al mişcării muzicale „El Sistema” – un program de educaţie dedicat tinerilor defavorizaţi (2018); cântăreața elvețiană Lys Assia, prima câștigătoare a concursului muzical „Eurovision” (2018); cântăreața și compozitoarea palestiniană Rim Banna (2018) și compozitoarea şi folclorista română Cornelia Tăutu, cunoscută în special ca autoare de muzică de film (2019).
Septimiu Cioloboc
