Oameni & Fapte – 24 octombrie

– Este cea de-a 297-a zi a lui 2022. Au mai rămas 68 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:52 şi va apune la ora 18:20.

– Astăzi este „Ziua Naţiunilor Unite”, deoarece la 24 octombrie 1945 intra în vigoare Carta ONU, care marca înfiinţarea Organizaţia Naţiunilor Unite. Creată iniţial de 51 de ţări ce se angajau să menţină pacea prin cooperare internaţională şi securitate colectivă, ONU cuprinde în prezent aproape toate naţiunile lumii: în total 193 de state. România a fost primită în Organizaţia Naţiunilor Unite la 14 decembrie 1955, alături de alte 15 state.

– Tot azi este „Ziua Internaţională a Dezvoltării Informaţionale”, proclamată de ONU în 1972, pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor legate de dezvoltare şi asupra nevoii de a facilita comunicarea internaţională pentru rezolvarea acestor probleme. Adunarea Generală a ONU a stabilit că această zi trebuie să coincidă cu „Ziua Naţiunilor Unite” (24 octombrie), dar şi cu data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru cel de-al doilea Deceniu a ONU de Dezvoltare.

– Marcăm şi Ziua Naţională a Republicii Zambia, țară africană în care se aniversează proclamarea independenţei şi a republicii, din 1964.

– În perioada 24-30 octombrie se desfășoară „Săptămâna Dezarmării”, care începe în 24 octombrie – ziua intrării în vigoare a Cartei ONU.

– Între 24-30 octombrie are loc „Săptămâna Internațională de Prevenire a Intoxicațiilor cu Plumb”, care se organizează din 2013, anual, în ultima săptămână întreagă din luna octombrie, cu scopul de a atrage atenția asupra pericolului expunerii la plumb, de a evidenția eforturile țărilor și partenerilor de a preveni expunerea la plumb, mai ales a copiilor, și de a accelera eforturile de eliminare treptată a utilizării plumbului în vopsea.

– Tot azi începe „Săptămâna Mondială a Educației în Domeniul Media șia al Informațiilor” („Global Media and Information Literacy – MIL – Week”), inițiată, în 2012, de UNESCO și găzduită în 2022 de Nigeria. Tema de anul acesta este: „Creșterea încrederii: un imperativ al educației media și informaționale”.

– La 24 octombrie 1648 s-a semnat „Pacea de la Westfalia”, care consfinţea sfârşitul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648), dintre Sfântul Imperiu Roman și respectiv Spania, Franţa, Suedia şi Olanda – ultimul război religios important din Europa, iar în anul 1795 Polonia a fost divizată între Prusia, Rusia şi Austria. Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918. La 24 octombrie 1857 a fost înfiinţat, în Anglia, primul club de fotbal din lume, Sheffield FC. În momentul de faţă, echipa evoluează în Northern Premier League Division One East.

– În 1918 era adresat mesajul secretarului de stat american, Robert Lansing, privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea, iar în 1929 începea Marele Crah al Bursei de Valori din New York, cunoscut şi ca „Joia neagră”, faptă care a declanşat marea criză economică mondială, ce a cuprins şi România (1929-1933).

– În 1931 gangsterul american Al Capone a fost amendat cu 50.000 dolari şi condamnat la 11 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, iar în 1940 a avut loc întrevederea din gara Montoire-sur-le-Loir (din Franța) dintre mareșalul Philippe Pétain și Adolf Hitler, desfășurată în mașina personală a liderului nazist, care a pus bazele colaborării dintre guvernul de la Vichy și Germania, după înfrângerea armatei franceze. Conform procesului verbal german, Pétain ceruse ca armata franceză să nu fie obligată să poarte un război contra Marii Britanii, ci doar să își apere coloniile din Africa în fața atacurilor britanice și să obțină măcar parțial suveranitatea asupra teritoriului francez. Întâlnirea de la Montoire, deși a fost pregătită de Pierre Laval (politician care a servit, în timpul celei de-a Treia Republici, ca premier al Franței între 1931-1932 și 1935-1936) prin întâlniri cu lideri naziști (inclusiv cu Hitler însuși, cu două zile înainte, în același loc), a avut un bilanț destul de slab: niciun angajament concret nu a fost făcut de nicio parte, doar principiul colaborării a fost declarat, cu o neînțelegere, întreținută cu grijă de germani, cu privire la sensul real al acestui angajament.

– Între 24-25 octombrie 1978 a fost inaugurat Spitalul Clinic din Bucureşti, numit, din 1984, Spitalul Universitar, iar din 2000, Spitalul Universitar de Urgenţă. În 1987 s-a inaugurat noua linie a metroului bucureştean, pe traseul Piaţa Unirii – Pipera (de 8,4 kilometri), iar în 1996 intra în vigoare Convenţia privind siguranţa centralelor nucleare, semnată în 20 septembrie 1994, la cea de-a 38-a Conferinţă Generală a AIEA de la Viena. În anul 1999 o echipă de medici chirurgi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, condusă de dr. Şerban Brădişteanu, a realizat primul transplant de cord din România, iar în 24 octombrie 2003 a avut loc ultimul zbor al unui avion „Concorde”, pe ruta New York – Londra.

– În 24 octombrie s-au născut: biologul olandez Antonie Van Leeuwenhoek, părintele microbiologiei (1632); scriitoarea americană Sarah Josepha Hale (1788); fizicianul german Wilhelm Eduard Weber, co-autor al primului telegraf electric (1804); poetul și traducătorul român de fabule Dimitie Gusti (1818); cărturarul și preotul român Pimen Georgescu, fost mitropolit al Moldovei (1853); chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (1854); compozitorul maghiar Kálmán Emmerich [Imre] (1882); pictorul bolivian Cecilio Guzman de Rojas (1899); politologul german Theodor Eschenburg (1904); dramaturgul şi directorul american de teatru Moss Hart (1904); baritonul italian Tito Gobbi (1913); scenaristul american Bob Kane, creatorul personajului Batman (1915); soprana croato-austriacă Sena Jurinac (1921); poeta şi prozatoarea română Veronica Porumbacu (1921); inginerul chimist român Vasile Cocheci, specialist în protecţia calităţii apelor (1922); poeta americană de origine britanică Denise Levertov (1923); compozitorul italian Luciano Berio (1925); șansonetistul, compozitorul, pianistul şi actorul francez Gilbert Bécaud (1927); artista plastică română Ileana Balotă (1929); scriitorul, eseistul şi activistul canadian Hubert Aquin (1929); compozitorul american George Crumb (1929); scriitorul și dramaturgul bulgar Ĭordan Dimitrov Radichkov (1929); compozitoarea rusă Sofia Gubaidulina (1931); economistul canadian Robert Alexander Mundell, laureat Nobel (1932); scriitorul american Norman Rush (1933); actriţa română de teatru și film Draga Olteanu-Matei (1933); fizicianul Andrei [Mihail] Andrieş din Republica Moldova (1933); jurnalista română de radio Eugenia Grosu-Popescu (1936); actorul american F. Murray Abraham, laureat al Premiului Oscar (1939); sculptoriţa română Valentina Boştină (1940); criticul şi istoricul literar român George Gibescu (1940); eseistul şi istoricul literar român Eugen-Sandu Cucerzan, istoric al filosofiei (1940); actriţa americană Margaret Blye (1942); omul politic democrat-liberal şi economistul român Theodor Stolojan, fost premier al României (1943); criticul şi istoricul literar român Cornel Moraru (1943); jurnalista română şi prozatoarea Tia Şerbănescu (1945); actriţa și cântăreața română de etnie armeană Anda Călugăreanu (1946); ÎPS Petru Păduraru, arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei şi exarh al Plaiurilor (1946); actorul american Kevin Kline (1947); interpreta română de muzică populară Valeria Peter Predescu (1947); actriţa română Magda Catone (1958); afaceristul rus Roman Abramovici (1966); jucătoarea română de tenis Ruxandra Dragomir, fostă şefă a Federaţiei Române de Tenis (1972); cântăreața și actrița americană Adrienne Bailon (1983); actrița irlandeză Katie McGrath (1983); actrița și înotătoarea islandeză Ragnheiður Ragnarsdóttir, alias Ragga Ragnars (1984) şi fotbalistul englez Wayne Rooney (1985).

– La 24 octombrie au murit: astronomul şi matematicianul danez Tycho Brahe (1601); matematicianul, filosoful şi astronomul francez Pierre Gassendi (1655); compozitorul italian Alessandro Scarlatti (1725); compozitorul austriac Carl Ditters von Dittersdorf (1799); pictorul român Barbu Iscovescu, participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească (1854); scriitorul şi diplomatul german Wilhelm von Kotzebue (1887);
pictorul român Gheorghe Tattarescu (1894); pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (1898); generalul român Ion Dragalina, căzut la datorie în Primul Război Mondial (1916); compozitorul francez Charles Lecocq (1918); istoricul belgian Henri Pirenne (1935); sculptorul, desenatorul şi scriitorul german Ernst Barlach (1938); poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (1943); industriaşul francez Louis Renault, fondator al companiei de motoare cu acelaşi nume (1944); compozitorul austriac de origine maghiară Franz Lehár (1948); muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul român Nicodim Ganea (1949); creatorul francez de modă Christian Dior (1957); compozitorul şi pianistul român Ion Filionescu (1961); filologul şi eseistul român Anton Balotă (1971); violonistul, violistul și dirijorul rus de origine evreiască David Oïstrakh (1974); inginerul român Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică (1983); filologul indian Amitha Bose, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (1992); inginerul agronom român Nichifor Ceapoiu (1994); interpreta română de muzică lăutărească Romica Puceanu (1996); cântăreața americană de jazz Jeanne Lee (2000); editorul francez Guy Schoeller, inventatorul „Cărţii de Buzunar” (2001); regizorul de teatru şi film, actorul, scenograful, arhitectul şi profesorul român Liviu Ciulei (2011); compozitorul american Bill Dees, autorul melodiei „Oh, Pretty Woman” (2012); cântăreţul şi actorul spaniol Manolo Escobar (2013); poetul și eseistul român Ilarie Hinoveanu (2013); energeticianul român Gleb Drăgan, specialist în electrostatică, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie (2014); actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (2015); muzicianul american Fats Domino, unul dintre pionerii muzicii rock and roll (2017); actorul american Robert Guillaume (2017); fosta gimnastă olimpică și antrenoarea română Iuliana Simonfi (2019); medicul român şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc (2020) și actorul american James Michael Tyler (2021).

Septimiu Cioloboc