Oameni & Fapte – 13 decembrie

– Este cea de-a 347-a zi a lui 2021. Au mai rămas 18 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:57 şi va apune la ora 16:34.

– Ortodocşii români îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Canonizat de Biserica Ortodoxă Română şi prăznuit în ziua morţii sale (13 decembrie 1693), Dosoftei a fost mitropolit al Moldovei şi mare cărturar, fiind primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, dar şi primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii. A promovat introducerea limbii române în Biserică, fiind cel dintâi traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă şi primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox. A fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase, iar pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”.

– Azi este „Ziua Tipografilor Români”, pentru că în 13 decembrie 1918 avea loc o mare manifestaţie muncitorească la Bucureşti, reprimată sângeros în faţa Teatrului Naţional. În România este „Ziua Etniei Tătare”, sărbătorită din 2006, deoarece la 13 decembrie 1917 Parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Tătarilor Crimeeni şi a aprobat Constituţia statului.

– În anul 1524 Radu de la Afumați era confirmat, la Istanbul, ca domnitor al Țării Românești, iar în 1595, în lupta de la Areni, domnitorul Moldovei, Ştefan Răzvan, a fost înfrânt şi ucis de oamenii lui Ieremia Movilă, adus de oastea polonă condusă de Jan Zamoyski.

– În 1642 navigatorul, comerciantul şi exploratorul olandez Abel Tasman descoperea Noua Zeelandă, iar în 1848 armata revoluţionară maghiară, comandată de generalul polonez Joséf Bem, a intrat în Cluj, chemând la unire forţele revoluţionare române şi maghiare.

– Pe 13 decembrie 1928, la Filarmonica din New York (SUA), a avut loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin, iar în
1931, la Radiodifuziunea Română, au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice.

– La 13 decembrie 1937 a avut loc Masacrul de la Nanjing, „capitala sudică” a Chinei (adesea menționat ca Masacrul din Nanking sau Răpirea Nanking), un episod de ucidere în masă și violuri în masă comise de trupele imperiale japoneze împotriva locuitorilor din Nanjing (Nanking), în timpul celui de-al doilea război sino-japonez. Masacrul s-a desfășurat vreme de șase săptămâni începând cu 13 decembrie 1937, când japonezii au capturat Nanjingul. În această perioadă, soldații armatei imperiale japoneze au ucis combatanți dezarmați și civili chinezi, în număr de aproximativ 40.000 până la peste 300.000, și au comis violuri și jafuri pe scară largă. Întrucât majoritatea înregistrărilor militare japoneze privind uciderile au fost păstrate secrete sau distruse la scurt timp după predarea Japoniei în 1945, istoricii nu au putut estima cu exactitate numărul morților masacrului. În anul 1946, Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient din Tokyo a estimat că peste 200.000 de chinezi au fost uciși în masacru. Estimarea oficială a Chinei este de peste 300.000 de morți, pe baza evaluării Tribunalului pentru crime de război din Nanjing, din 1947.

– În 1981, în faţa mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, generalul polonez Wojciech Jaruzelski a instituit starea de asediu pe întreg teritoriul Poloniei, a interzis mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi i-a închis pe marii lideri ai acesteia.

– În anul 1990 a apărut, în Monitorul Oficial al României, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), al cărui scop este „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”. În 13 decembrie 2003 președintele irakian Saddam Hussein a fost capturat în apropierea orașului Tikrit, iar în 2011 a avut loc un atac armat la Liège, în Belgia, soldat cu 6 morți și 125 de răniți.

– La 13 decembrie s-au născut: regele francez Henric al IV-lea, întemeietorul dinastiei de Burbon (1553); poetul și dramaturgul italian Carlo Gozzi (1720); poetul și prozatorul german Heinrich Heine (1797); industriașul german Werner von Siemens, inventatorul locomotivei electrice şi fondatorul companiei „Siemens”, cel mai mare conglomerat european de companii din inginerie (1816); economistul, agronomul şi premierul român Petre S. Aurelian (1833); compozitorul român George Stephănescu (1843); generalul român David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (1865); pictoriţa şi scriitoarea canadiană Emily Carr (1871); prozatorul, publicistul și traducătorul român Mihail Lungianu (1876); tenorul român Nicolae [Nae] Leonard (1886); poetul român Mihail Cruceanu (1887); fizicianul român Gheorghe [George] Atanasiu (1893);

biochimistul american Edward Adelbert Doisy, laureat Nobel (1893); regizorul, scenaristul și producătorul mexican de filme Fernando de Fuentes (1894); pictorul român Ioan Sima (1898); compozitorul și dirijorul român Ionel Perlea (1900); juristul, scriitorul şi publicistul român Alexandru Bîlciurescu (1901); chitaristul spaniol de muzică flamenco Carlos Montoya (1903); pianistul român Dagobert Bucholz (1906); prozatorul și istoricul literar român Grigore Popescu-Băjenaru (1907); actorul german de film Curd Jürgens (1915); sociologul şi istoricul român Miron Constantinescu (1917); compozitorul, muzicologul și profesorul român Liviu Comes (1918); fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat Nobel (1923); pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (1923); sculptorul român Ovidiu Maitec (1925); actorul american, scriitorul, comediantul, cântăreţul, dansatorul și producătorul Dick Van Dyke (1925); actorul canadian de teatru și film Christopher Plummer (1929); poetul israelian Nathan Zach (1930); producătorul american de film Richard Zanuck (1934); egiptologul american Bob Robert Brier (1943); sculptorul român Mihai Caranica (1943); pictorul român Bogdan Pietriş (1945); actorul, scenaristul și regizorul american Steve Buscemi (1957); diplomatul și profesorul român Mihnea Constantinescu (1961); instrumentistul, compozitorul şi aranjorul român Vlady Cnejevici, care a cântat cu formațiile „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” și „Pasărea Rock” (1962) și scrimera italiană Elisa Di Francisca, medaliată olimpică cu aur la floretă (1982).

– În 13 decembrie au murit: enciclopedistul arab Al Biruni (1048); filosoful, medicul și teologul spaniol-egiptean de origine evreiască Moise Maimonide (1204); sculptorul renascentist italian Donatello (1466); Ştefan Răzvan, domnitor al Moldovei (1595); matematicianul francez François Viète, unul dintre fondatorii al algebrei moderne (1603); cărturarul român Dosoftei, mitropolit al Moldovei (1693); scriitorul și lexicograful britanic Samuel Johnson, autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1784); scriitorul rus Innokenti Annenski (1909); chimistul francez Victor Grignard, laureat Nobel (1935); pictorul, graficianul, scriitorul și profesorul rus Wassily Kandinsky, fondatorul artei abstracte în pictura modernă (1944); dramaturgul, actorul şi regizorul român Zaharia Bârsan, fondator al Teatrului Naţional din Cluj (1948); matematicianul american Abraham Wald, originar din Transilvania (1950); fizicianul român Alexandru Proca (1955); tenorul român Aurel Alexandrescu (1982); poetul şi eseistul român Nichita Stănescu, laureat al Premiului Herder (1983); poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat Nobel (1984); poetul român Marcel Mihalaş (1987); dramaturgul chinez Cao Yu (1996); pictorul român Gheorghe Berindei (1999); economistul român Costin Kiriţescu (2002);

politicianul, editorul, diplomatul și profesorul american Richard Holbrooke (2010); cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (2010); scriitorul american Russell [Conwell] Hoban, autor de romane pentru copii (2011); eseistul, criticul şi istoricul literar, traducătorul şi profesorul român Florin Manolescu (2015); actorul canadian Alan Thicke (2016); economistul american Thomas Schelling, laureat Nobel (2016); cântăreaţa americană de blues, jazz, R&B, pop și soul Nancy Wilson (2018) și farmacistul, medicul şi profesorul român Dumitru Dobrescu, deschizător de drumuri, creator de școală și de instituții în farmacologie (2020).

Septimiu Cioloboc