Oameni & Fapte – 25 decembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 25 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 360-a zi a lui 2020. Au mai rămas 6 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:40.
– Astăzi sărbătorim Naşterea Domnului – Crăciunul.
– La 25 decembrie 800 d.Hr. Papa Leon al III-lea l-a încoronat ca împărat al Occidentului pe regele francilor, Carol cel Mare, iar în anul 1066 a fost pusă coroana de monarh pe capul lui William Cuceritorul, care a devenit rege al Angliei. În 1868 apărea, în România, Legea pentru poliţia locală, care-i fixa atribuţiile şi modul de organizare, iar pe 25 decembrie 1882, la Galaţi, avea loc conferinţa pe ţară a secţiunilor locale „Oliphant”, la care s-au stabilit măsurile concrete de organizare şi sprijinire a plecării evreilor în Palestina. Secţiunile din Bacău, Focşani şi Râmnicu Sărat au fuzionat sub denumirea „Azile B’nei Israel” („Fiii Sionului”).
– În 1908, la Vălenii de Munte (azi în judeţul Prahova), a început să apară lunar (până în aprilie 1929, cu unele întreruperi), revista „Neamul românesc literar”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, supliment al ziarului „Neamul românesc”. În 25 decembrie 1911 s-a inaugurat clădirea în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon din Bucureşti, iar în anul 1916 regele Ferdinand al României a instituit ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase.
Un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a omorât 70.000 de persoane la 25 decembrie 1932, în provincia chineză Gansu. Tot atunci Radiodifuziunea Română a realizat cea dintâi transmisiune de la Patriarhie, cu pastorala patriarhului Miron Cristea.
– În 25 decembrie 1977 s-a inaugurat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, iar în anul 1978 forţele vietnameze au invadat Cambodgia cu scopul de a distruge regimul Khmerilor Roşii care, din 1976, a supus populaţia unui monstruos „proces de reeducare” în care şi-au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinaţi sau înfometaţi. În 1989 s-a desfăşurat, la Târgovişte, procesul lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României şi lider al PCR, şi al soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale. În urma pronunțării sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza zilei. Tot la 25 decembrie 1989 s-a constituit Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi apărea primul număr al cotidianului „Adevărul” (serie nouă), în locul ziarului „Scânteia”.
– De asemenea, pe 25 decembrie 1989 Televiziunea Română a transmis în direct, pentru prima dată după Revoluţie, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română. În 1991 Mihail Gorbaciov anunţa că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, având în vedere situaţia creată odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Uniunea Sovietică înceta oficial să mai existe, punându-se astfel capăt unei perioade de aproape 70 de ani de socialism. Tot în 1991 Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice a hotărât schimbarea denumirii statului, din URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federaţia Rusă.
– La 25 decembrie 1991 s-a difuzat, în România, prima emisiune a postului „Antena Satelor”, iar în 2000 avea loc ultima eclipsă de Soare a mileniului al II-lea, vizibilă din nord-vestul Statelor Unite ale Americii, nord-estul Canadei şi sudul Groenlandei.
– În 25 decembrie s-au născut: fizicianul, matematicianul şi astronomul englez Isaac Newton, inventator al telescopului (1642); asistenta medicală americană Clara Barton, fondatoarea Crucii Roşii americane (1821); Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei, militant pentru unirea Bucovinei cu România (1841); scriitorul şi patriotul bulgar Hristo Botev (1848); prinţul, diplomatul, scriitorul şi preotul romano-catolic român Vladimir Ghika (1873); afaceristul american Conrad Hilton, fondator al lanţului hotelier internaţional ce-i poartă numele (1887); actorul american de film Humphrey Bogart (1899); fizicianul și chimistul canadian de origine germană Gerhard Herzberg, laureat al Nobel (1904); inginerul şi fizicianul german Ernst Ruska, laureat Nobel (1906); pictorul american Julien Binford (1909); sculptoriţa franco-americană Louise Bourgeois (1911); cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (1913); poetul creştin român Traian Dorz (1914); ofiţerul şi preşedintele egiptean Mohammed Anwar El-Sadat, laureat Nobel (1918); criticul de teatru şi dramaturgul român Horia Deleanu (1919); dirijorul român Victor Ciornei (1923); actorul român Matei Alexandru (1927); prozatorul şi publicistul român Mihai Stoian (1927); istoricul şi publicistul român Cristian Popişteanu (1932); actorul român Gheorghe Dinică (1933); poetul, publicistul și omul politic țărănist român Ioan Alexandru (1941); actriţa de film şi cântăreaţa germană Hanna Schygulla (1943); regizorul de film documentar şi jurnalistul Victor Bucătaru din Republica Moldova (1948); cântăreaţa britanică Annie Lennox, membră a duoului „Eurythmics”, cu David Stewart (1954); actriţa română Rodica Negrea (1956); pilotul român de raliuri Constantin „Titi” Aur (1963); cântăreţul finlandez Tuomas Holopainen, clăparul şi fondatorul formaţiei finlandeze de muzică heavy-metal „Nightwish” şi cântăreaţa şi compozitoarea română Paula Seling (1978).
– La 25 decembrie au murit: inginerul american Linus Yale Jr., inventatorul încuietoarei care îi poartă numele (1868); fiziologul român Alexandru M. Vitzu (1902); scriitorul rus Vladimir Korolenko (1921); compozitorul, pianistul şi pedagogul elveţian Hans Huber (1921); romancierul, poetul şi dramaturgul francez Paul Bourget (1935); dramaturgul şi romancierul ceh Karel Čapek (1938); inginerul, fizicianul şi inventatorul slovac Aurel Boreslav Stodola (1942); dirijorul italian Bernardino Molinari (1952); scriitorul francez de origine română Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (1963); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul britanic de film Sir Charles Chaplin (1977); matematicianul român Gheorghe Mihoc (1981); pictorul, graficianul, sculptorul și ceramistul spaniol Joan Miró (1983); botanistul român Nicolae Sălăgeanu (1988); dictatorul român Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Elena Ceauşescu (executaţi în 1989); matematicianul român Constantin Bănică (1991); cântăreţul şi actorul american de film Dean Martin (1995); regizorul italian de teatru Giorgio Strehler (1997); compozitoarea română Myriam Marbé (1997); dramaturgul și criticul de teatru român Horia Deleanu (1998); filosoful şi logicianul american Willard Van Orman Quine (2000); soprana suedeză Birgit Nilsson (2005); chimistul român Ioan Silaghi Dumitrescu (2009); regizorul şi producătorul american de film documentar Bud Jonah Greenspan (2010); preşedintele venezuelean Carlos Andrés Pérez (2010); actorul britanic David Ryall (2014); scriitorul american George Clayton Johnson, autor de literatură science fiction (2015); cântărețul și compozitorul englez de origine cipriotă George Michael – Geórgios Kiriákos Panagiótou (2016); tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (2019) și generalul de armată, istoricul, omul de științe militare, scriitorul și profesorul rus Mahmut Ahmetovici Gareev (2019).
Septimiu Cioloboc
