Oameni & Fapte – 25 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 25 ianuarie 2019, 06:08
– Este cea de-a 25-a zi a lui 2019. Au rămas 340 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:54 şi va apune la ora 17:15.
– Ortodocșii, greco-catolicii și romano-catolicii îl cinstesc astăzi pe Sfântul Ierarh Grigorie Teologul din Nazianz, arhiepiscopul Constantinopolului.
– La 25 ianuarie 1475 domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, a trimis o scrisoare circulară principilor din Europa anunțându-le victoria pe care a repurtat-o asupra turcilor la Vaslui, pe 10 ianuarie. În 1554 misionarii iezuiți spanioli José de Anchieta și Manoel da Nóbrega au înființat o misiune pe coasta de est a Braziliei, care avea să devină apoi orașul São Paulo.
– În 25 ianuarie 1755, la sugestia savantului, poetului şi filologului rus Mihail Vasilievici Lomonosov și printr-un decret al împărătesei Elisabeta I, s-a înființat Universitatea Lomonosov din Moscova, prima universitate rusă, faptă pentru care astăzi în Rusia se sărbătoreşte „Ziua Studenţilor”. În 1858 „Marșul nupțial” al compozitorului german Felix Mendelssohn (Bartholdy) devenea marșul popular al nunților după ce a fost cântat la căsătoria prinţesei Vicky, fiica reginei Victoria, cu prinţul Friedrich al Prusiei.
– La 25 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza adresa Puterilor Garante o notă diplomatică în care prezenta alegerea sa ca domn şi în Ţara Românească, expresie a voinţei politice româneşti pentru înfăptuirea unirii complete a Principatelor Române, declarând, totodată, că împărtăşeşte dorinţa ţării de unire sub un prinţ străin, fiind gata să se retragă, dacă se găseşte o soluţie agreată de Marile Puteri şi convenabilă ţării. În anul 1864 a fost inaugurat Spitalul Colentina din Bucureşti, iar pe 25 ianuarie 1909, la Opera de Stat din Dresda, avea loc premiera operei într-un act „Electra” a compozitorului german de Richard Strauss, pe un libret după piesa lui Sofocle.
– În 1919 președintele american Woodrow Wilson a propus la Conferința de Pace de la Paris crearea Ligii Națiunilor, ca prim punct al ordinii de zi, faptă care s-a produs în şedinţa plenară din 25 ianuarie, iar în 1949 s-au acordat, la Los Angeles (SUA), primele Premii Emmy pentru producţiile de televiziune, echivalentele Premiilor Oscar din cinematografie. Tot în 1949 a fost creat, la Varşovia, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) de către țările central și est-europene, satelite ale URSS, iar în 1964 americanii şi sovieticii au lansat în Cosmos balonul-satelit „Echo II”, prima experiență comună pentru studierea spaţiului cosmic.
– În 1990 se înfiinţa, la Bucureşti, Confederaţia sindicală „Frăţia”, cunoscută sub numele de Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – „CNSLR – Frăţia”, iar în 1993 apărea primul număr al cotidianului „Cronica română”, al cărui director-fondator este Horia Alexandrescu. În 1999 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,2 grade pe scara Richter în Columbia, în urma căruia 1.184 de oameni au murit, iar alţi peste 5.000 au fost răniţi.
– La 25 ianuarie 2011 au început revoltele în Egipt, care au culminat cu răsturnarea regimului lui Hosni Mubarak, pe 11 februarie. Fostul preşedinte egiptean, azi în vârstă de 90 de ani, a fost judecat, fiind acuzat că a ordonat uciderea demonstranţilor în timpul revoltelor.
– În 25 ianuarie s-au născut: fizicianul, chimistul şi inventatorul irlandez Robert Boyle (1627); matematicianul și astronomul italo-francez Joseph-Louis Lagrange (1736); poetul scoțian Robert Burns (1759); profesorul, publicistul şi traducătorul român Simion Marcovici (1802); politicianul și memorialistul român Ion Bălăceanu, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (1825); istoricul român Ioan Mihaly de Apşa (1844); prozatorul, nuvelistul și dramaturgul englez William Somerset Maugham (1874); scriitoarea engleză Virginia Woolf (1882); pictorul, sculptorul și graficianul român de etnie germană Hans Hermann (1885); dirijorul şi compozitorul german Wilhelm Furtwängler (1886); prozatorul, eseistul şi publicistul român de etnie evreiască Abraham Leib Zissu (1888); pictorul şi graficianul român Catul Bogdan (1897); comparatistul şi istoricul literar român N.[icolae] I.[oan] Popa (1897); entomologul român Grigore Eliescu (1898); economistul şi politicianul român Alexandru Bârlădeanu, înalt demnitar comunist (1911); medicul chirurg, scriitorul şi pictorul român Pius Brânzeu (1911); regizorul german Kurt Maetzig (1911); istoricul literar, poetul şi memorialistul român G.G. Ursu (1911); compozitorul polonez Witold Lutoslawski (1913); chimistul, fizicianul şi filosoful belgian de etnie rusă Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel (1917); fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (1921); soprana română Elisabeta Neculce-Carţiş (1925); regizorul de film, producătorul, actorul şi scenaristul egiptean Youssef Chahine (1926); omul politic georgian Eduard Şevardnadze, ultimul ministru de externe al URSS şi primul preşedinte al Georgiei (1928); eseistul, prozatorul, ziaristul şi editorul român Ion Hobana (1931); pictorul, prozatorul, publicistul şi criticul de artă român Val [Valerian] Gheorghiu (1934); fiziciana română Rodica Mănăilă (1935); criticul literar, eseistul, istoricul literar şi publicistul român Gabriel Dimisianu (1936); eseistul, traducătorul și diplomatul român Şerban Stati (1938); actorul, poetul şi muzicianul rus Vladimir Vîsoţki (1938); cântăreaţa americană Etta James (1938);
fotbalistul portughez Eusebio [da Silva Ferreira], supranumit „Pantera neagră” (1942); interpretul român de muzică populară și politicianul Ion Dolănescu (1944); artistul plastic român Victor Foca (1944); scriitorul român Radu Ulmeanu (1946); geneticianul și biologul britanic Sir Paul Nurse, laureat Nobel (1949); violonistul și dirijorul moldovean de muzică populară Nicolae Botgros (1953); scriitorul israelian David Grossman (1954); regizorul de film documentar şi de ficţiune, scenaristul, criticul de film şi profesorul român Laurenţiu Damian (1956); scriitorul şi regizorul italian Alessandro Baricco (1958); pictorul român George Păunescu (1961); cântăreața română Marina Florea (1962); scriitorul, poetul și ziaristul român Ciprian Chirvasiu (1964); înotătoarea română Carla Negrea-Troner, care a câştigat, ca sportivă, peste 400 de medalii naţionale şi internaţionale, astăzi antrenoare (1974) și cântăreața italiană Noemi (1982).
– La 25 ianuarie au murit: pictorul și graficianul german Lucas Cranach „cel Tânăr” (1586); arhitectul rus Konstantin Thon (1881); pictorița franceză Jeanne Hébuterne, soția pictorului italian Amedeo Modigliani (1920); mitropolitul greco-catolic român Vasile Suciu, cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania (1935); mafiotul american de origine italiană Al Capone (1947); fizicianul sovietic Serghei Vavilov (1951); omul politic și publicistul român Ioan Gh. Pelivan, deținut politic (1954); baritonul italian Ettore Bastianini (1967); scriitorul român Ion Istrati (1977); actrița americană de film Ava Gardner (1990); fizicianul român Aretin Corciovei (1992); pianista română Maria Fotino (1996); actorul român Emil Hossu (2012); producătorul neo-zeelandez de film Lloyd Phillips, laureat al Premiului Oscar (2013); luptătorul anticomunist român Aristide Ionescu (2013); cântărețul grec Demis Roussos, faimos pentru cântecele sale de dragoste, pentru care a fost supranumit „doctorul inimilor” (2015); soprana franceză Denise Duval (2016); actorul britanic Sir John Hurt (2017); scriitorul şi jurnalistul român Nicolae Lupan, luptător anti-comunist şi anti-sovietic (2017); actriţa americană de televiziune Mary Tyler Moore (2017); memorialistul, juristul, diplomatul, filologul, jurnalistul, romancierul şi profesorul român Neagu Djuvara, filosof al istoriei (2018); jurnalista și scriitoarea Claribel Alegría din Nicaragua (2018) și regizorul român de teatru Horia Davidescu (2018).
Septimiu Cioloboc
