Oameni & Fapte – 25 iulie

Publicat de Rotar Mirela, 25 iulie 2022, 06:00

– Este cea de-a 206-a zi a lui 2022. Au mai rămas 159 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:54 şi va apune la ora 21:02.

– În ţara noastră se sărbătoreşte „Ziua Radiolocaţiei”, care marchează debutul existenţei radiolocaţiei ca armă distinctă în cadrul Armatei Române, la 25 iulie 1955.

– Pe 25 iulie 306 d.Hr. Constantin cel Mare a fost proclamat împărat roman de către trupele sale, imediat după moartea lui Constantius Chlorus, iar în anul 1547 Henric al II-lea era încoronat rege al Franței la Catedrala „Notre Dame” din Reims. În 25 iulie 1564 Maximilian al II-lea devenea împărat al Sfântului Imperiu Roman după moartea tatălui său, Ferdinand I, iar în 1593 Henric al IV-lea al Franței s-a convertit, public, de la protestantism la religia catolică.

– Pe 25 iulie 1797 amiralul britanic Horatio Nelson a pierdut mai mult de 300 de oameni și brațul drept în Bătălia de la Santa Cruz de Tenerife, contra spaniolilor, iar în 1848 Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti a fost nevoit să demisioneze, sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poarta Otomană şi de Rusia. La 25 iulie 1857 a avut loc întrevedera dintre împăratul francez Napoleon al III-lea şi regina Victoria a Marii Britanii, cei doi ajungând la o soluţie de compromis privind Principatele Române: britanicii acceptau anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa era de acord cu o unire parţială a Ţării Româneşti cu Moldova şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub un principe străin. Pe plan diplomatic, întrevederea a reprezentat un moment important în realizarea statului român.

– În 1909 aviatorul şi constructorul francez de avioane Louis Blériot realiza, în premieră, un zbor între Europa continentală şi Marea Britanie, traversând Canalul Mânecii cu avionul, de la Calais la Dover, în 37 de minute. La data de 25 iulie 1917 francezii o declarau pe Mata Hari vinovată de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial, fiind condamnată la moarte. A fost executată în 17 octombrie 1917, lângă castelul Vincennes.

– Un comunicat militar oficial anunţa în 1941 încheierea campaniei militare a Armatei Române, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (campanie declanşată la 22 iunie acelaşi an).

– La 25 iulie 1978 s-a născut primul copil din lume conceput în urma unei proceduri de inseminare artificială, fetiţa Louise Joy Brown. Fapta a avut loc la clinica „Oldham District General Hospital” din Anglia. În anul 1979 s-a inaugurat pasajul rutier Bucur – Obor din Bucureşti, iar în 1984 astronautul sovietic Svetlana Savitskaya a devenit prima femeie din lume care a ajuns în Cosmos, mergând în spaţiu 3 ore şi 58 de minute, cu naveta „Soyuz T-12”.

– Pe 25 iulie 1994, la Washington, Israelul şi Iordania puneau capăt formal războiului, după 46 de ani, prin declaraţia semnată la întâlnirea oficială a premierului israelian, Yitzhak Rabin, cu regele Hussein al Iordaniei. Un avion „Concorde” s-a prăbușit după ce decolase din Paris spre New York, la data de 25 iulie 2000, în accident murind toți cei 109 oameni aflaţi la bord și 5 persoane care se găseau la sol.

– În 2001 s-a adoptat, la Bonn (în Germania), Acordul privind „Protocolul de la Kyoto”, din 1997. Actul stabilea modalităţile de aplicare a Protocolului în ceea ce priveşte combaterea modificărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze poluante. La 25 iulie 2004 ciclistul american Lance Armstrong a câștigat, pentru a șasea oară consecutiv, Turul Franței. Ulterior, fiind găsit vinovat de dopaj, lui Armstrong i s-au retras toate cele şapte trofee cucerite, la rând, în „Marea Buclă”.

– La 25 iulie s-au născut: filosoful și politicianul britanic Arthur James Balfour (1848); istoricul și filologul român Ioan Bogdan (1864); scriitorul și pictorul german Max Dauthendey (1867); poetul român Mihai Codreanu (1876); pictorul român de etnie maghiară Nagy Imre (1893); istoricul român Andrei Oțetea (1894); prozatorul, dramaturgul și eseistul britanic evreu de limbă germană Elias Canetti, laureat al Premiul Nobel (1905); biofiziciana şi cristalografa britanică Rosalind Elsie Franklin (1920); compozitorul român Theodor Grigoriu (1926); actorul, regizorul și scenaristul francez Daniel Ceccaldi (1927); scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria” (1932); actriţa americană Barbara Harris (1935); actorul canadian August Schellenberg (1936); omul politic român Mircea Druc din Republica Moldova, fost premier (1941); cântărețul român de muzică populară Nelu Bălăşoiu (1948); tenorul român Corneliu Murgu, fost director al Operei Naționale Române din Timișoara (1948); filosoful și profesorul universitar român Ștefan Afloroaiei (1952); biochimista și profesoara americană Frances Hamilton Arnold, laureată a Premiului Nobel (1956); economistul, scriitorul și politicianul român de etnie armeană Varujan Vosganian (1958); actorul american Matt LeBlanc (1967) şi fotbalistul englez Kevin Phillips, câştigător al „Ghetei de Aur” (1973).

– În 25 iulie au murit: împăratul roman Constantius I (306 d.Hr.); poetul francez Andre de Chénier (1794); poetul, esteticianul și criticul literar englez Samuel Taylor Coleridge, fondator, alături de William Wordsworth, al „Şcolii lacurilor” (1834); scriitorul, poetul, și jurnalistul maghiar Abonyi Árpád „Csiba” (1918); scriitorul, folcloristul și publicistul român Enea Hodoș (1945); compozitorul rus Isaak Dunaevski (1955); sculptorul român Cornel Medrea (1964); pictorul expresionist şi graficianul german Otto Dix (1969); compozitorul și profesorul american Douglas Stuart Moore (1969); interpretul, maestrul de balet și coregraful polonez Anton Romanowski, care a fondat compania de balet a Operei din București (1972); pictorul italian Remo Brindisi (1996); scriitorul şi filosoful egiptean Abdel Rahman Badawi (2002); regizorul grec Michael Cacoyannis, autorul filmului „Zorba Grecul” (2011); actriţa franceză Bernadette Lafont (2013); dramaturgul şi eseistul german Dieter Kühn (2015); pictorul român Radu Costinescu (2017); poetul și jurnalistul român Petre Got (2017) și chitaristul și cântărețul britanic Peter Green, co-fondator al celebrului grup „Fleetwood Mac” (2020).

Septimiu Cioloboc