Oameni & Fapte – 25 iunie
Publicat de Corina Muntean, 25 iunie 2021, 05:00
– Este cea de-a 176-a zi a lui 2021. Au rămas 189 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:30 şi va apune la ora 21:19.
– Astăzi este „Ziua Internațională a Navigatorului” („Day of the Seafarer”), sărbătorită cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu. Decizia s-a luat în anul 2010, la conferința Organizației Maritime Internaționale (International Maritime Organization) de la Manila, Filipine, unde s-a revizuit Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW) și a Codului de asociat. Tot azi marcăm Ziua Naţională a Croaţiei şi Sloveniei, care în anul 1991 şi-au proclamat independenţa, ieşind din componenţa RSF Iugoslavia şi Sărbătoarea Naţională a Republicii Mozambic, ţară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1975.
– Din 25 iunie 1441 datează prima mențiune a Adunării Țării în Moldova, iar în 1795 a abdicat ultimul rege polonez, Stanislaw August Poniatowski, şi tot atunci s-a înființat, la Paris, „Biroul de longitudini”, cu scopul de a sprijini progresul astronomiei și aplicațiile acesteia în navigație, geografie și geodezie.
– La 25 iunie 1899 s-a deschis Muzeul de Istorie din Sighişoara, fondat de medicul şi colecţionarul Josef Bacon, care l-a denumit „Alt Schässburg” (Sighişoara Veche). Muzeul funcţionează în Turnul cu Ceas, un adevărat simbol al oraşului, şi este singurul muzeu din țară organizat pe verticală și nu pe orizontală, accesul făcându-se prin urcarea dintr-o sală în alta. În ziua de 25 iunie 1910 a avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc”, lucrare a compozitorului rus Igor Fiodorovici Stravinski, iar în 1923 a fost înfiinţat Fotbal Club Rapid Bucureşti, de către un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa, sub numele de „Asociaţia Culturală şi Sportivă CFR”.
– În 1925 Academia Română a înfiinţat, în calitate de legatară universală, Fundaţia familiei „Menachem H. Elias”, având drept scop constituirea, sprijinirea şi ajutorarea unor instituţii de cultură. În anul 1956 fundaţia a construit spitalul din Bucureşti care-i poartă numele. La 25 iunie 1950 a început „Războiul Coreei”, prin invadarea Coreei de Sud de către trupe nord-coreene, încheiat la 27 iulie 1953 prin armistiţiul de la Panmunjon, dintre Republica Populară Democrată Coreeană și Republica Coreea.
– În 1955 s-a înfiinţat Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti (astăzi Biblioteca Naţională a României), instituţie modernă, conform standardelor UNESCO, iar la data de 25 iunie 1984 s-au inaugurat, oficial, lucrările de construcţie a „Casei Poporului” (Palatul Parlamentului de astăzi) şi a bulevardului „Victoria Socialismului” (azi, Bulevardul Unirii) din Bucureşti. În 25 iunie 1992 s-a lansat procesul de Cooperare Economică a Mării Negre, iar a doua zi şefii de stat şi de guvern din 11 ţări din zona Mării Negre (inclusiv România) au semnat, la Istanbul, „Declaraţia reuniunii la nivel înalt privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declaraţia de la Bosfor”.
– La 25 iunie 1998 s-a instituit Ordinul „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer şi Cavaler) – cel mai înalt ordin naţional românesc – pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român, iar în anul 2001 a fost inaugurat primul hipermarket „Carrefour” din România, situat pe autostrada Bucureşti – Piteşti.
– În 25 iunie s-au născut: arhitectul şi sculptorul spaniol Antoni Gaudí y Cornet (1852); dramaturgul și romancierul francez Georges Courteline (1858); compozitorul francez Gustave Charpentier (1860); chimistul şi fizicianul german Walther Nernst, laureat Nobel şi care a enunţat principiul al treilea al termodinamicii (1864); fizicianul, matematicianul şi inventatorul româno-german Hermann Oberth, fondator al astronauticii moderne (1894); scriitorul englez George Orwell (1903); fizicianul german Johannes Hans Daniel Jensen, laureat Nobel (1907); filosoful şi logicianul american Willard Van Orman Quine (1908); biochimistul american William Howard Stein, laureat Nobel (1911); poetul, eseistul, dramaturgul şi omul politic francez Aimé Césaire (1913); compozitorul american Sid Tepper, autor a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong şi Dean Martin (1918); regizorul american de film Sidney Lumet (1924); pictorul român Paul Gherasim (1925); scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann (1926); desenatorul belgian Pierre Culliford, creatorul ştrumfilor (1928); fizicianul rus Alexei A. Abrikosov, laureat Nobel (1928); istoricul român Şerban Papacostea (1928); mezzosoprana română Iulia Buciuceanu (1931); actorul şi poetul român Dorel Vişan (1937); poetul, traducătorul şi diplomatul român Stelian Oancea (1938); scriitorul britanic A. J. Quinnell (1940); inginerul energetician, omul politic şi profesorul român Aureliu Leca (1940); designerul britanic Bill Moggridge (1943); scriitorul şi producătorul american de televiziune şi film Gary David Goldberg (1944); interpretul, compozitorul şi instrumentistul român de muzică folk Doru Stănculescu (1950); scriitorul, jurnalistul şi omul politic român Octavian Știreanu (1952); cântăreața norvegiană de jazz Radka Toneff (1952); scriitorul, ziaristul şi omul politic român George Şerban, iniţiatorul Proclamaţiei de la Timişoara (1954); afaceristul român George Becali, patronul echipei de fotbal FCSB (1958); scriitorul canadian Yann Martel (1963); cântăreţul britanic de origine cipriotă George Michael (1963); fotbalistul şi antrenorul român Dorinel Munteanu (1968); dirijorul și compozitorul Wong Kah Chun din Singapore (1986) și creatoarea americană de modă Ashley Nell Tipton (1991).
– În 25 iunie au murit: compozitorul, dirijorul şi organistul german Georg Philipp Telemann (1767); scriitorul şi compozitorul romantic german E.T.A. [Ernst Theodor Amadeus] Hoffmann (1822); judecătorul român Alexandru Romalo, primul președinte al Curții de Conturi (1875); avocatul, ziaristul, generalul de armată şi poetul român Alexandru Candiano-Popescu, inițiator al mișcării republicane antidinastice din 1870, cunoscută și ca Republica de la Ploiești (1901); pictorul britanic de origine olandeză Lawrence Alma-Tadema (1912); dramaturgul și romancierul francez Georges Courteline (1929); istoricul literar, poetul şi memorialistul român G.G. Ursu (1980); actorul român Nicolae Gărdescu (1982); compozitorul argentinian Alberto Ginastera (1983); istoricul şi filosoful francez Michel Foucault (1984); criticul şi istoricul literar român Şerban Cioculescu (1988); sociologul şi publicistul român Tudor Bugnariu (1988); fizicianul rus Ilia M. Frank, specialist în fizică nucleară și laureat al Premiului Nobel (1990); fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton, laureat Nobel (1995); soprana română Lucia Bercescu-Ţurcanu (1995); muzicianul român Virgil Oniţiu (1996); oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau, inventator al scafandrului autonom, împreună cu Émile Gagnan (1997); actriţa americană de film Farrah Fawcett (2009); cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „regele muzicii pop” (2009); pictorul chinez Wu Guanzhong (2010); scriitoarea spaniolă Ana María Matute (2014); istoricul literar român Ioan Chindriș, redactor cultural la Radio Cluj (2015); fotograful american de modă Bill Cunningham, care a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (2016) și fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud (2018).
Septimiu Cioloboc
