Oameni & Fapte -25 martie

Publicat de radiomures, 25 martie 2015, 06:50

– Creștinii ortodocși și cei greco catolici sărbătoresc astăzi „Buna Vestire”, zi cu dezlegare la pește. Azi e și „Ziua Poliţiei Române” deoarece, la data de 25 martie 1822, domnitorul muntean Grigorie Dimitrie Ghica a înmânat Agiei (poliţia vremii) un steag galben, având brodată pe o parte icoana Maicii Domnului şi pe alta însemnele poliţiei. E şi Ziua Naţională a Greciei, ţară care şi-a declarat independența față de Imperiul Otoman în anul 1821. La 25 martie 1924 s-a proclamat Republica Elenă.

– Ne întoarcem mult în timp şi arătăm că, în ziua de 25 martie 101 d.Hr. împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii regelui Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman, desfăşurat între anii 101-102 d.Hr.
La peste un mileniu distanţă, în 1245, o scrisoare a Papei Inocențiu al IV-lea menționa existența românilor în spațiul danubiano-pontic, semn că Traian şi Decebal nu s-au încăierat degeaba. După fix 410 ani, pe 25 martie 1655, matematicianul și fizicianul olandez Christian Huygens descoperea corpul ceresc Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn.

– În 1807 a fost abolit comerțul cu sclavi în Anglia, iar la 25 martie 1949 avea să se constituie Uniunea Scriitorilor din România. După opt ani, în 1957, s-a semnat, la Roma, Tratatul privind crearea Comunităţii Economice Europene (CEE, sau Piaţa Comună), act care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Prin Tratatul de la Maastricht, semnat la data de 1 noiembrie 1993, Comunitatea Economică Europeană a devenit Uniunea Europeană (UE).

– Urmează două fapte rele, ale unor oameni de nimic. La 25 martie 1975 regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții lui, Faisal bin Musaid, iar în anul 1994 a fost incendiată sinagoga din Lübeck, eveniment catalogat drept primul atentat de acest fel comis în Germania după perioada nazistă.

– Din 25 martie 1997 ora de vară a României este corelată cu orarul de vară practicat în Uniunea Europenă. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00. Cu alte cuvinte ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3. Acest orar de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

– În 25 marie 1999 s-a iscat o revoltă împotriva NATO la Skopje, capitala Macedoniei. Circa 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii. „Victime” ale asediului au căzut şi hotelurile Continental (sediul NATO la Skopje) şi Aleksander (unde erau cazați inspectorii OSCE evacuați din Kosovo). Clădirile au suferit pagube însemnate, iar multe automobile diplomatice au fost incendiate. După cinci ani, pe 25 martie 2005, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal, depozitat în localitatea buzoiană Cislău, fapt ce a reprezentat contribuția ţării noastre la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel.

– În 25 martie s-au născut: colecţionarul român de artă Anastase Simu (1854); soprana Elena Teodorini, prima din România care a evoluat pe scena Operei Scala din Milano (1857); dirijorul italian Arturo Toscanini (1867); compozitorul, pianistul și folcloristul maghiar Bartok Béla (1881); scriitorul român Mateiu Ion Caragiale, fiul natural al lui I. L. Caragiale (1885); compozitorul, cântărețul de operă și dirijorul român Nicolae Bretan (1887); actriţa română Sonia Cluceru (1892); poetul român George Lesnea (1902); actorul și regizorul francez Jean Vilar, organizator al Festivalului de Teatru de la Avignon (1912); arheologul italiano-român Dinu Adameșteanu (1913); compozitorul român Henri Mălineanu (1920); actrița franceză Simone Signoret (1921); actorul român Ion Pavlescu (1925); actorul și poetul român Dinu Ianculescu (1925); poeta română Ana Blandiana (1942); cântăreața americană Aretha Franklin (1942); cântărețul, pianistul și compozitorul britanic Elton John (1947) și cântăreața britanică Maizie Williams, membră a trupei „Boney M” (1955).

– La 25 martie au decedat: poetul italian Giambattista Marini (1625); poetul romantic german Novalis (1801); poetul francez Frédéric Mistral, laureat al Premiului Nobel (1914); compozitorul francez Claude Debussy (1918); compozitorul român Ion Nonna Otescu (1940); etnograful, muzeograful şi publicistul sas din Transilvania Emil Sigerus (1947); poetul și prozatorul român Emil Isac (1954); actorul român Constantin Ramadan (1958); filosoful român şi istoricul de artă Marin Simionescu-Râmniceanu (1964); diplomatul şi eseistul român Valentin Lipatti (1999); regizorul şi scenaristul Paul Călinescu, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (2000) și cântărețul și chitaristul american Buck Owens (2006).

Septimiu Cioloboc

Foto: historia.ro