Oameni & Fapte – 25 octombrie
Publicat de Rotar Mirela, 25 octombrie 2022, 06:00 / actualizat: 4 noiembrie 2022, 19:31
– Este cea de-a 298-a zi a lui 2022. Au mai rămas 67 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:53 şi va apune la ora 18:18.
– Astăzi este „Ziua Armatei Române”, deoarece trupele româno-sovietice au eliberat la 25 octombrie 1944 ultimele teritorii româneşti de sub ocupaţia horthystă (oraşele Satu Mare şi Carei), încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor fasciste din România. În luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, dintre care au murit circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri.
– Este și „Ziua Europeană a Justiţiei Civile” (care urmăreşte să faciliteze cetăţenilor europeni mai buna înţelegere a modului în care funcţionează în practică sistemul juridic) şi „Ziua Europeană a Avocaților”, ce are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept. Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a decis, în 2014, ca prima sărbătorire a acestei zile să aibă loc la data de 10 decembrie, prin raportare la „Ziua Mondială a Drepturilor Omului”, celebrată tot la această dată. În 2017, CCBE a decis sărbătorirea „Zilei Europene a Avocaţilor” la 25 octombrie, când se celebrează „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”. Tema din 2021 este „Nicio justiție fără avocați independenți”.
– Marcăm Sărbătoarea Naţională a Republicii Kazahstan (Ziua Republicii), ţară în care se aniversează adoptarea Declaraţiei de suveranitate, din 1990.
– La 25 octombrie 1415, în timpul Războiului de 100 de Ani, armata regelui englez Henric al V-lea a înfrânt trupele franceze în Bătălia de la Azincourt, iar în anul 1529 regele Henric al VIII-lea al Angliei l-a demis din funcția de cancelar pe cardinalul Thomas Wolsey, întrucât a refuzat să legitimizeze relația suveranului cu Anne Boleyn.
– În 1632, în lupta de lângă Mănăstirea Plumbuita, din București, domnitorul Ţării Româneşti, Matei Basarab, a învins oastea lui Radu Alexandru Iliaş, domnitor numit de Poarta Otomană, silindu-i astfel pe turci să-i acorde firmanul de învestitură. La 25 octombrie 1671 astronomul italian Giovanni Domenico Cassini descoperea satelitul Iapetus, o lună a planetei Saturn.
– În anul 1854 a avut loc Bătălia de la Balaclava, principala luptă din timpul Războiului Crimeei, conflict armat între Anglia, Franța și Imperiul Otoman, pe de-o parte, și Imperiul Rus, pe de altă parte. A fost prima dintre cele două încercări ale rușilor de spargere a încercuirii Sevastopolului.
– La 25 octombrie 1917 bolșevicii au declanșat o insurecție și au lansat un asalt asupra Palatului de Iarnă din Petrograd, declanșând Revoluția din Octombrie, iar în anul 1918 Comitetul Naţional Român Central a hotărât înfiinţarea de gărzi naţionale şi gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de românii din Transilvania şi Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia”.
– 312 oameni au murit în 1927, în urma scufundării vaporului italian de lux „Principessa Mafalda” în apropierea orașului brazilian Porto Seguro, iar în 1935, la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei bufe în două acte „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu, pe un libret după piesa omonimă a lui I.L. Caragiale. În 1936 führerul Adolf Hitler și liderul fascist italian Benito Mussolini au creat Axa Roma – Berlin, iar în anul 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Armata Română a intrat în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu pierdut în 1940, prin Dictatul de la Viena. Tot în 1944 Japonia a lansat primul atac kamikaze în timpul Bătăliei din Golful Leyte, din Filipine, contra aliaților americani şi australieni.
– La 25 octombrie 1955 apărea pe piaţă, în Mansfield, statul american Ohio, primul cuptor cu microunde. Acesta a fost, însă, inventat ceva mai devreme. În 1965 s-a înfiinţat, la Mangalia, primul Muzeu al Marinei din România, care, în 1969, a fost mutat la Constanţa, iar în 1965 Premiul Nobel pentru Pace era decernat Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF.
– În 1983 forțele militare americane au invadat Grenada, ţară insulară din Marea Caraibelor, după ce premierul Maurice Bishop și câțiva susținători ai acestuia au fost executați în timpul unei lovituri de stat, iar în 25 octombrie 2001 compania Microsoft a lansat pe piață produsul „Windows XP”.
– La 25 octombrie 2018 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aproba canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), personalitate eclesiastică basarabeană din prima jumătate a secolului XX, luptător pentru realizarea statului național unitar român. Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018. Ziua de pomenire a sfântului este în 17 septembrie.
– La 25 octombrie s-au născut: scriitorul, ziaristul şi omul politic liberal francez Benjamin Constant (1767); astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (1789); matematicianul francez Évariste Galois, care a pus bazele algebrei (1811); compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (1825); chimistul și omul politic francez Marcellin Berthelot, cel care a inventat bomba calorimetrică (1827); compozitorul francez Georges Bizet (1838); arheologul şi economistul român Dimitrie C. Butculescu (1846); fizicianul român Dimitrie Negreanu (1858); constructorul canadian de autovehicule John North Willys (1873); astronomul american Henry Norris Russell (1877); criminalul în serie german Fritz Haarmann (1879); pictorul, sculptorul, gravorul și ceramistul spaniol Pablo Picasso (1881); aviatorul şi exploratorul american Richard Byrd, primul care a survolat Polul Nord (1888); regizorul francez de film Abel Gance, care a inventat „perspectiva sonoră” şi „poliviziunea” (1889); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Eugen Constant (1890); chimistul român Constantin V. Gheorghiu (1894); pictorul și graficianul român Aurel Jiquidi (1896); istoricul literar şi editorul român Dumitru [Dimitrie] Popovici (1902); politicianul german Klaus Barbie, şeful Gestapoului din Lyon (1913); poetul american John Berryman (1914); regele Mihai I al României (1921); jurnalistul și scriitorul român Ioan Chirilă (1925); sculptorul grec Takis [Panayiotis Vassilakis] (1925); pictorul, desenatorul şi colecţionarul român de artă Vasile Parizescu (1925); esteticiana şi antreprenoarea americană în industria cosmeticelor Christine Valmy, de origine română și supranumită „Regina cosmeticelor” (1926); soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (1926); actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Cook (1927); actrița franceză Annie Girardot (1931); pianistul concertist român Gabriel Amiraş (1936); jurnalistul român și criticul de artă Dumitru Chirilă (1936); cântăreaţa australiană Helen Reddy, autoarea cântecului „I Am Woman”, devenit imnul feministelor (1941); prozatorul, poetul, eseistul şi traducătorul român Mircea Opriţă (1943); cântărețul și compozitorul britanic Jon Anderson, vocalist al trupei rock „Yes” (1944); graficiana, pictoriţa şi poeta română Sabina Ivaşcu (1949); cântărețul englez Chris Norman, fost vocalist al formației rock „Smokie” (1950); chitaristul român Marian Ionescu, de la formaţia pop-rock „Direcţia 5” (1962); economista americană de origine franceză Esther Duflo, laureată a Premiului Nobel (1972); cântăreața americană Katy Perry (1984) şi muziciana, actrița și dansatoarea americană Ciara (1985).
– În 25 octombrie au murit: poetul englez Geoffrey Chaucer (1400); matematicianul, fizicianul și inventatorul italian Evangelista Torricelli (1647); pictorul englez William Hogarth (1764); prozatorul, dramaturgul şi poetul român Dimitrie Ralet (1858); scriitorul român Ion Codru-Drăguşanu (1884); dramaturgul şi poetul francez Émile Augier (1889); scriitorul american Frank Norris (1902); publicistul şi pedagogul român Dimitrie August Laurian (1906); regele Alexandru I al Greciei, în urma unei infecții a sângelui provocate de mușcătura maimuței favorite (1920); prozatorul și poetul român Savin Constant (1928); pictorul francez Robert Delaunay (1941); arhitectul și designerul belgian Henry Van de Velde (1957); pictorul şi profesorul român Nicolae Popa (1962); naistul român Fănică Luca (1968); atletul etiopian Bikila Abebe, campion olimpic la maraton (1973); inginerul român Ioan A. Dimitriu, specialist în aviație, automobile, radio şi televiziune (1975); istoricul, genealogistul şi arheologul român George D. Florescu (1976); scriitoarea americană Mary McCarthy, critic literar (1989); poetul şi prozatorul român Leonida Neamţu (1992); sculptorul german Bernhard Heiliger (1995); interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (2000); violonistul român Radu Zvorişteanu (2010); actriţa americană Marcia Wallace (2013); compozitorul scoţian Jack Bruce, solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (2014); poetul, romancierul şi jurnalistul român Mihai Duțescu (2018) și politologul român, sociologul, eseistul și profesorul universitar dr. George Voicu (2021).
Septimiu Cioloboc
