Oameni & Fapte – 25 septembrie

– Este cea de-a 269-a zi a lui 2020. Au rămas 97 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:13 şi va apune la ora 19:13.

– Astăzi, în România, este „Ziua Dăruirii”, marcată din anul 2019, la inițiativa senatorului Niculae Bădălău, în scopul organizării de programe și manifestări culturale, educative, artistice și de voluntariat, cu caracter social.

– În 1066 s-a dat bătălia de la Stamford Bridge (Anglia), încheiată cu victoria britanicilor asupra norvegienilor, faptă care a pus capăt invaziei vikinge, iar la 25 septembrie 1396 s-a dat Bătălia de la Nicopole (azi oraş în nordul Bulgariei), unde armatele coaliţiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost înfrânte de oastea otomană a sultanului Baiazid I (supranumit „Fulgerul”). La luptă a participat, alături de cruciaţi, şi un corp de armată din Ţara Românească, în frunte cu Mircea cel Bătrân. Unele surse consideră că bătălia ar fi fost purtată la 28 septembrie.

– În 1513 exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa descoperea Oceanul Pacific, pe care l-a numit Mar del Sur (Marea Sudului), denumire valabilă până în 1520 când navigatorul portughez Fernando Magellan a intrat cu corăbiile sale în amintitul ocean, schimbându-i numele în Pacific. În 1848 apărea Decretul special privind trimiterea în exil a majorităţii conducătorilor Revoluţiei din Ţara Românească, iar pe 25 septembrie 1872 s-a inaugurat Gara de Nord din Bucureşti. În anul 1926 s-a semnat, la Geneva, Convenţia internaţională privind sclavia, adoptată de Societatea / Liga Naţiunilor. Convenţia a intrat în vigoare la 9 martie 1927, România ratifind-o în 1931.

– În 1949 agenţia sovietică de ştiri „TASS” dădea publicităţii un comunicat în legătură cu experimentarea bombei atomice în URSS, iar în 1954 s-a dat comunicatul sovieto-român privind predarea către Guvernul României a cotei sovietice de participaţie în societăţile mixte (sovromurile), care îşi încheiau, astfel, oficial existenţa. Sovromurile au reprezentat o formă de spoliere economică a României în perioada 1945-1954. În 1976, în casa irlandezului Larry Mullen Jr. din Dublin (viitorul baterist), s-a înființat formația de muzică rock „U2”, iar în 1991, în timpul celei de-A Patra Mineriade, ortacii din Valea Jiului, conduși de liderul sindical Miron Cozma, au ajuns în Gara Băneasa din Bucureşti, cu mai multe garnituri de tren. Seara, la Palatul Cotroceni, Cozma îi cerea președintelui României, Ion Iliescu, demiterea premierului Petre Roman în schimbul liniștii din capitală.

– În 25 septembrie 1992 a fost inaugurat oficial, la Freystadt (în apropiere de Nürnberg, Germania), Canalul Rin – Main -Dunăre, după 70 de ani de studii, proiectare şi construcţie. Canalul este o parte componentă importantă a căii fluviale (de 3.500 de kilometri) care străbate Europa pe direcţia NV-SE şi care leagă oraşul olandez Rotterdam de cel românesc Constanţa, precum şi 15 ţări din centrul şi sud-estul Europei. Prin folosirea acestui canal, distanţa de transport dintre Rotterdam şi Constanţa s-a redus practic la jumătate.

– La 25 septembrie 2002 un nucleu de cometă, sau un meteorit, a lovit Pământul în bazinul râului Vitim, situat în Siberia, în apropierea oraşului rus Bodaibo, din regiunea Irkutsk, iar în anul 2005, după cursa de la São Paulo, contând pentru marele Premiu al Braziliei, pilotul spaniol Fernando Alonso devenea (la 24 de ani şi 59 de zile) cel mai tânăr campion mondial de automobilism Formula 1, detronându-l pe germanul Michael Schumacher şi bătând recordul brazilianului Emerson Fittipaldi, care data din 1972.

– În 25 septembrie s-au născut: sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini (1599); medicul, arhitectul şi teoreticianul francez Claude Perrault (1613); astronomul danez Ole Rømer (1644); compozitorul şi muzicologul francez Jean-Philippe Rameau (1683); istoricul, filologul și arheologul german Christian Gottlob Heyne (1729); filosoful german din Transilvania Michael Hißmann (1752); inginerul și inventatorul american Alfred Vail (1807); juristul român George Plopu (1857); geneticianul şi biologul american Thomas Hunt Morgan, laureat Nobel (1866); doctoriţa română Marta Trancu-Rainer, medic ginecolog şi prima femeie chirurg din România (1875); geologul român Gheorghe Macovei (1880); poetul român Panait Cerna (1881); scriitorul şi criticul literar chinez Lu Xun (1881); scriitorul american William Faulkner, laureat Nobel (1897); lingvistul şi istoricul literar român de origine franceză Henri Jacquier (1900); pianistul şi compozitorul rus Dmitri Şostakovici (1906); compozitorul slovac Eugen Suchoň (1908); interpreta română de muzică populară Maria Tănase (1913); pianista română Maria Fotino (1913); prozatorul român Marcel Marcian (1914); actorul, scenaristul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk (1920); criticul şi istoricul literar român Dimitrie Vatamaniuc (1920); dirijorul englez Sir Colin Davis (1927); scriitorul, jurnalistul şi diplomatul român Simion Pop (1930); pianistul și compozitorul canadian Glenn Gould (1932); omul politic şi premierul spaniol Adolfo Suárez (1932); interpreta română de muzică populară şi romanţe Ileana Sărăroiu (1936); regizorul român de film, scenarisul şi producătorul Nicolae Mărgineanu (1938); pianistul britanic de jazz John Taylor (1942); cântăreţul, compozitorul şi textierul român Dorin Liviu Zaharia (1944); actorul și producătorul american de film Michael Douglas (1944); politicianul și afaceristul român Dan Voiculescu (1946); compozitorul român de muzică de teatru şi film şi producătorul de spectacole muzicale Vasile Şirli (1948); handbalistul şi antrenorul român Ştefan Birtalan, desemnat de trei ori cel mai bun handbalist al lumii (1948); regizorul spaniol Pedro Almodóvar (1949); actorul american Mark Hamill (1951); artista vizuală ceramistă română Cristiana Russu (1951); actorul american de film Christopher Reeve (1952); fotbalistul german Karl-Heinz Rummenigge (1955); actrița română Dana Dembinski Medeleanu (1960); actrița și modelul american Heather Locklear (1961); scriitorul spaniol Carlos Ruiz Zafón (1964); actorul de film și rapperul american Will Smith (1968); actrița britanică de film de origine galeză Catherine Zeta-Jones (1969) şi jucătoarea română de tenis Monica Niculescu (1987).

– La 25 septembrie au murit: compozitorul, violonistul și dirijorul austriac Johann Strauss-tatăl, faimos pentru valsurile sale (1849); matematicianul şi fizicianul austriac-olandez Paul Ehrenfest (1933); istoricul şi criticul literar român Octav Botez (1943); silvicultorul, naturalistul, biotehnicianul, filosoful și inventatorul austriac Viktor Schauberger, care a construit mai multe canale de flotaj pentru transportul lemnului și baraje în diverse țări europene, supranumit „Magicianul apei” (1958); fizicianul elvețian Paul Scherrer (1969); scriitorul german Erich Maria Remarque (1970); poetul şi prozatorul român Ion Th. Ilea (1983); chimistul rus Nikolai Semionov, laureat al Premiului Nobel (1986); actrița americană de film Mary Astor, laureată a Premiului Oscar (1987); sociologul britanic Mark Alexander Abrams (1994); compozitorul francez Jean Françaix (1997); economistul american de origine italiană Franco Modigliani, laureat Nobel (2003); pictoriţa română Lidia Nancuischi (2003); activistul politic, criticul literar şi profesorul palestinian american Edward Wadie Said, teoretician al literaturii (2003); cântăreaţa română de muzică populară Elena Roizen (2007); compozitorul francez de origine română Horaţiu Rădulescu (2008); pianista spaniolă Alicia de Larrocha (2009); politiciana, profesoara, avocata şi ecologista kenyană Wangari Maathai, laureată Nobel (2011); cântărețul american Andy Williams (2012); istoricul literar, bibliograful, editorul și profesorul român Mircea Handoca (2015) și memorialistul și sculptorul român Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn, declarat „tezaur uman viu” (2015).

Septimiu Cioloboc