Oameni & Fapte – 26 februarie

– Este cea de-a 57-a zi a lui 2021. Au mai rămas 308 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:07 şi va apune la ora 18:03.

– La 26 februarie 1705 a apărut prima menţiune documentară a denumirii Predeal, în scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu: „Să vie postavul pînă la hotarul Tătar, adecă, pîn la Predeal, ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. Predealul a însemnat, vreme de secole, hotarul dintre două provincii româneşti: Transilvania şi Ţara Românească.

– În 1794 palatul regal Christiansborg din Copenhaga era distrus de un incediu. Reconstrucția a durat până în anul 1828, dar clădirea nu a mai fost folosită ca reședință regală, devenind sediul Parlamentului danez. În 1815 Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba unde fusese exilat cu un an în urmă, iar în 1848 s-a proclamată a doua Republică Franceză. În 1861 împăratul austriac Franz Joseph promulga Patenta din Februarie, ceea ce era de fapt constituția „erei liberale” a Imperiului Austriac, iar în anul 1866 s-au deschis lucrările Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene, pentru a discuta problema Principatelor Unite Române, a căror unire nu a fost recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

– La 26 februarie 1891 s-a înființat Societatea Arhitecților Români, iar la Belfast, în 1914, a fost lansat la apă vaporul „Britannic” (frate cu „Titanic” și „Olympic”), al treilea și cel mai mare vas din trio-ul de nave-gigant al companiei britanice „White Star Line”. În 1927 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale.

– În 1944 a început, la castelul Klessheim de lângă Salsburg, o întrevedere între Adolf Hitler şi Ion Antonescu, în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, führerul avea să ordone suspendarea planului „Margarethe II”, de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a ţării noastre de a se desprinde de Reich. Opt ani mai târziu, în 1952, când Hitler era deja istorie, premierul britanic Winston Churchill anunța că națiunea sa deține bomba atomică.

– În 1988 Guvernul SUA anunţa retragea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România, hotărâre determinată de înrăutăţirea vieţii românilor şi de nerespectarea obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975), privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

– În 26 februarie 1993 România a semnat, alături de Republica Moldova, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Rusia, Turcia şi Ucraina, „Declaraţia de la Istanbul” privind crearea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). Tot atunci a avut loc primul atentat cu bombă la baza unuia dintre turnurile gemene ale complexului comercial „World Trade Center” din New York, atac soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane „Boeing”, deturnate de terorişti ai reţelei Al-Qaida, au lovit turnurile, transformând „World Trade Center” într-o ruină.

– La 26 februarie 2001 miniştrii de externe ai ţărilor membre UE au semnat Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatele de Instituire a Comunităţilor Europene şi Anumite Acte Conexe. Documentul, semnat în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Nicole Fontaine, avea ca obiectiv modificarea structurii instituţionale a Uniunii Europene pentru a face faţă provocărilor viitoarelor extinderi. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la 1 februarie 2003.

– În 26 februarie s-au născut: scriitorul englez Christopher Marlowe, care a introdus versul alb în drama engleză (1564); compozitorul ceh Antonin Rejcha (1770); poetul, dramaturgul şi romancierul francez Victor Hugo (1802); pictorul, gravorul şi sculptorul francez Honoré Daumier (1808); manufacturierul american Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (1829); filologul, scriitorul, istoricul şi publicistul român Bogdan-Petriceicu Haşdeu (1838); diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugene Schuyler (1840); astronomul francez Nicolas Camille Flammarion (1842); farmacista română Paulina Cruceanu, prima femeie farmacist din România (1865); compozitorul, violonistul şi dirijorul englez Frank Bridge (1879); pictorul român de etnie armeană Apcar Baltazar (1880); scriitoarea maghiară Ady Máriska (1889); muzicologul român Ştefan Lakatoş (1895); pictorul şi regizorul american de origine română Jean Negulesco, celebru colecţionar de artă (1900); dirijorul, compozitorul şi profesorul Vadim Şumski din Republica Moldova (1900); compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (1902); cântăreţul de muzică uşoară, compozitorul şi epigramistul român Jean Moscopol (1903); istoricul literar, poetul şi profesorul român Constantin D. Papastate (1907); poetul român Constant Tonegaru, deținut în închisorile comuniste (1919); matematicianul român Nicolae Dinculeanu (1925); istoricul român Gheorghe Platon (1926); fostul premier israelian Ariel Sharon (1928); medicul Ioan Drăgan, „părintele” medicinei sportive din România (1930); pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (1930); cântăreţul american de country şi rock Johnny Cash (1932); artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (1934); regizorul algerian de film Mohammed Lakhdar-Hamina (1934); sculptorul român Napoleon Tiron (1935); scriitorul şi politicianul kosovar Adem Demaçi, supranumit „Mandela din Kosovo”, deoarece a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste (1936); actorul român Alexandru Repan (1940); creatorul franco-tunisian de modă Azzedine Alaïa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture din Franța (1940); economistul român Marin Toma (1943); chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail, pionier al femtochimiei și laureat Nobel (1946); actrița română Irina Gărdescu (1947); actorul, cântăreţul, compozitorul şi producătorul american Michael Bolton (1953); omul politic și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, fost premier al Turciei (1954); compozitorul român de muzică uşoară și instrumentistul Virgil Popescu (1955); scriitorul francez Michel Houellebecq (1956); ceramistul român Leontin Ţibacov (1959); pictorul român Liviu Nedelcu (1962); compozitoarea și cântăreaţa română Elena Cârstea (1962); atleta americană Sanya Richards (1985) și fotomodelul brazilian Sheila Vulcão (1985).

– În 26 februarie au murit: scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (1561); scriitorul englez Thomas d’Urfey (1723); violonistul şi compozitorul italian Giuseppe Tartini (1770); scriitorul, filosoful şi diplomatul francez Joseph de Maistre (1821); poetul și pictorul ucrainean Taras Şevcenko (1861); economistul austriac Carl Menger (1921); violonistul lăutar român Cristache Ciolac, unul dintre primii creatori ai folclorului orăşenesc (1927); pictorul, graficianul şi criticul de artă român Nicolae Tonitza (1940); cântăreţul, actorul şi compozitorul scoţian Sir Harry Lauder (1950); pictorul italian Gino Severini (1966); filosoful şi psihiatrul german Karl Jaspers (1969); actorul francez de film Fernandel (1971); scriitorul, jurnalistul şi istoricul maghiar Ács Tivadar (1974); regizorul japonez Teinosuke Kinugasa (1982); matematicianul român Dimitrie Ioan Mangeron (1991); istoricul român şi publicistul Cristian Popișteanu (1999); geofizicianul şi meteorologul francez Jean Coulomb, specialist în climatologia sahariană (1999); informaticianul americanul Jef Raskin, creatorul primului computer „MacIntosh” şi cel care a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (2005); artistul decorator român Filaret Oloier (2010); juristul şi senatorul român Victor Anagnoste, soţul actriţei Gina Patrichi (2011); diplomatul, militantul politic şi scriitorul francez Stéphane [Frédéric] Hessel, erou al Rezistenţei franceze în Al Doilea Război Mondial (2013); cântăreața şi dansatoarea română de muzică indiană Naarghita (2013); prozatorul şi poetul român Sergiu Adam (2015) și poetul, scriitorul, traducătorul, eseistul și profesorul român George Anca (2020).

Septimiu Cioloboc