Oameni & Fapte – 26 februarie
Publicat de radiomures, 26 februarie 2016, 06:00
– La 26 februarie 1794 palatul regal Christianborg din Copenhaga era distrus de un incediu. Reconstrucția a durat până în 1828, dar clădirea nu a mai fost folosită ca reședință regală, devenind sediul Parlamentului danez. În anul 1815 Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba, unde fusese exilat cu un an în urmă, iar în 1848 a fost proclamată a doua Republică Franceză.
– În 1861 împăratul austriac Franz Joseph promulga Patenta din Februarie, ceea ce era de fapt constituția „erei liberale” a Imperiului Austriac. În anul 1866 s-au deschis lucrările Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene, convocată pentru a discuta problema Principatelor Unite Române, a căror unire nu fusese recunoscută decât pe timpul domniei lui Al. I. Cuza.
– La 26 februarie 1891 s-a înființat Societatea Arhitecților din Regatul României, iar la Belfast, în 1914, a fost lansat la apă vaporul „Britannic” (frate cu „Titanic” și „Olympic”), al treilea și cel mai mare vas din trio-ul de nave-gigant al companiei britanice „White Star Line”.
– Pe 26 februarie 1944 a început, la castelul Klessheim, de lângă Salsburg, o întrevedere între Adolf Hitler şi Ion Antonescu, în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, führerul avea să ordone suspendarea planului „Margarethe II”, de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a ţării noastre de a se desprinde de Reich. Opt ani mai târziu, în 1952, când Hitler era deja istorie, premierul britanic Winston Churchill anunța că națiunea sa deține bomba atomică. Moment greu pentru România la 26 februarie 1988, când Guvernul SUA anunţa retragea clauzei naţiunii celei mai favorizate, hotărâre determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii românilor şi de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (din 1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
– În 1993 România a semnat, alături de Republica Moldova, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Rusia, Turcia şi Ucraina, „Declaraţia de la Istanbul” privind crearea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). Tot pe 26 februarie 1993 li s-a pus pentru prima oară gând rău turnurilor gemene din New York. Atunci a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre ele, parte integrantă a complexului comercial „World Trade Center”, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane „Boeing” deturnate de terorişti ai reţelei Al-Qaida au lovit turnurile, transformând „World Trade Center” într-o ruină.
– La 26 februarie s-au născut: scriitorul francez Victor Hugo (1802); pictorul, gravorul şi sculptorul francez Honoré Daumier (1808); manufacturierul american Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (1829); filologul, scriitorul, istoricul şi publicistul român Bogdan-Petriceicu Haşdeu (1838); astronomul francez Nicolas Camille Flammarion (1842); pictorul româno-armean Apcar Baltazar (1880); scriitoarea maghiară Ady Máriska (1889); pictorul şi regizorul american de origine română Jean Negulesco (1900); compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (1902); istoricul român Gheorghe Platon (1925); premierul israelian Ariel Sharon (1928); medicul Ioan Drăgan, „părintele” medicinei sportive din România (1930); cântăreţul american de country şi rock Johnny Cash (1932); actorul român Alexandru Repan (1940); actrița română Irina Gărdescu (1947); compozitorul român Virgil Popescu (1955); compozitoarea și interpreta română de muzică ușoară Elena Cârstea (1962) şi atleta americană Sanya Richards (1985).
– În 26 februarie au murit: scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (1561); violonistul şi compozitorul italian Giuseppe Tartini (1770); scriitorul ucrainean Taras Şevcenko (1861); pictorul român Nicolae Tonitza (1940); psihiatrul german Karl Jaspers (1969); actorul francez Fernandel (1971); scriitorul și istoricul maghiar Ács Tivadar (1974); regizorul japonez Teinosuke Kinugasa (1982); istoricul român Cristian Popișteanu (1999); americanul Jef Raskin, creatorul primului computer „MacIntosh” şi cel care a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (2005); cântăreața română de muzică indiană Naarghita (2013) şi poetul şi prozatorul român Sergiu Adam (2015).
Septimiu Cioloboc
