Oameni & Fapte – 26 ianuarie

Publicat de Corina Muntean, 26 ianuarie 2021, 06:00

– Este cea de-a 26-a zi a lui 2021. Au mai rămas 339 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:52 şi va apune la ora 17:17.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Vămilor”, celebrată anual, din 1983, sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Marcăm Sărbătoarea Naţională a Indiei, țară în care se aniversează proclamarea republicii (din 1950) precum și Ziua Naţională a Australiei, unde se sărbătorește întemeierea primei colonii engleze, în New South Wales (în 1788).

– La 26 ianuarie 1500 navigatorul spaniol Vicente Yáñez Pinzón a descoperit coasta Braziliei. Această descoperire și-a revendicat-o însă Portugalia, în luna aprilie a aceluiași an. Pe 26 ianuarie 1611 Gabriel (Gábor) Báthory, principe al Transilvaniei, a ocupat Târgoviştea şi s-a intitulat „principe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine”, însă Poarta Otomană a refuzat să-l recunoască domnitor şi l-a numit din nou pe Radu Mihnea. În faţa acestei situaţii Gabriel (Gábor) Báthory s-a retras, în martie, din Ţara Românească.

– Pe 26 ianuarie 1699, prin Tratatul de Pace de la Karlowitz (azi în Serbia), dintre Sfântul Imperiu Roman şi Imperiul Otoman, Principatul Transilvaniei intra sub stăpânirea Curţii de la Viena. În 26 ianuarie 1869, la Conferința de la Timișoara, s-a întemeiat Partidul Național Român din Banat și Ungaria, sub conducerea lui Alexandru Mocioni, iar în 1871 Roma a fost proclamată capitala Italiei unificate.

– Pe 26 ianuarie 1905 s-a descoperit, în Africa de Sud, cel mai mare diamant din lume, „Cullinan”, care, în stare brută, cântărea 3.025 de carate. În 1918 guvernul român de coaliţie I. I. C. Brătianu – Take Ionescu a demisionat, considerând inacceptabilă încheierea unei păci separate, după Primul Război Mondial. La 26 ianuarie 1939 fasciştii ocupau oraşul spaniol Barcelona, iar în 26 ianuarie 1944 Înaltul Comandament german a început elaborarea planului de ocupare a României, cunoscut sub numele de „Margarethe II”, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich.

– În 1952 Hotărârea Consiliului de Miniștri din România declanșa o reformă monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi, iar în anul 1956 schiorul austriac Toni Sailer făcea senzație în staţiunea italiană Cortina d’Ampezzo, unde se desfășurau Jocurile Olimpice de Iarnă, câștigând toate cele trei probe de schi alpin: slalom, slalom uriaș şi coborâre.

– În 1965 hindi devenea limba oficială în India, iar în 1976, la cea de-a treia reuniune la nivel ministerial de la Manila (Filipine), România era primită în unanimitate ca membru al „Grupului celor 77”, organizaţie formată din ţări în curs de dezvoltare. După aderarea la Uniunea Europeană România a ieşit din „Grupul celor 77”. La 26 ianuarie 1988 a fost reînfiinţată Biblioteca Română din Paris, iar în 1993 Václav Havel a fost ales președinte al Cehiei.

– În 1994 ministrul român al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, la Bruxelles, Documentul-cadru privind Parteneriatul pentru Pace, gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale NATO şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară est-europeană care a iscălit documentul.

– La 26 ianuarie 2001 a avut loc un cutremur de pământ cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter în nordul Indiei, seism care s-a soldat cu peste 20.000 de victime, iar în anul 2012 douăzeci şi două de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au semnat, la Tokyo, documentul internaţional ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement – adică Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii), Japonia fiind depozitarul tratatului. Acordul comercial de combatere a contrafacerii a fost respins de Parlamentul European, la data de 4 iulie 2012.

– La 26 ianuarie s-au născut: compozitorul italian Antonio Maria Abbatini (1595); scriitorul francez Eugène Sue (1804); poetul şi romancierul francez François Coppée (1842); botanistul român Ion [Ioan] Grinţescu (1874); muzicianul francez de jazz Stéphane Grappelli (1908); dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu, fost preşedinte al României (1918); inventatorul japonez Akio Morita, cel care a inventat walkman-ul (1921); compozitorul, dirijorul și profesorul român Emil Lerescu (1921); actriţa şi cântăreaţa suedeză Alice Babs (1924); eseistul, criticul literar, memorialistul și traducătorul român Nicolae Balotă (1925); actorul și regizorul american de film Paul Newman (1925); cineastul şi regizorul francez de film Roger Vadim (1928); poetul, prozatorul și eseistul român Corneliu Sturzu (1935); sculptorul român Constantin Platon (1936); filosoful, prozatorul şi scenaristul român de radio şi televiziune Grigore Zanc (1940); poetul român Adi Cusin (1941); actorul american Scott Glenn (1941); compozitorul, dirijorul și instrumentistul român Ion Cristinoiu (1942); pictorul român Ştefan Pristavu (1943); scriitorul, muzeograful şi criticul literar român Constantin Parascan (1944); cântăreţul, compozitorul și scriitorul francez Michel Delpech (1946); vocalistul şi chitaristul român Iuliu Merca, membru fondator al trupei rock „Semnal M” (1948); omul politic danez Anders Fogh Rasmussen, fost premier al Danemarcei şi fost secretar general al NATO (1953); actrița americană Sara Rue (1979) şi jucătorul român de tenis de câmp Florin Mergea (1985).

– În 26 ianuarie au murit: compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (1795); medicul englez Edward Jenner, care a descoperit vaccinul antivariolic şi a pus bazele imunologiei moderne (1823); pictorul şi graficianul francez Théodore Géricault (1824); scriitorul francez Gérard de Nerval (1855); compozitorul italian Cesare Pugni (1870); inginerul și industriașul german Nikolaus Otto, realizatorul motorului în patru timpi (1891); cărturarul şi mitropolitul român Iosif Năniescu (1902); compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (1922); savantul sovietic Nikolai Ivanovici Vavilov (1943); scriitoarea română Maica Smara, militantă activă în mișcarea feministă a epocii (1944); compozitorul român George Enacovici (1965); actorul american de origine română Edward G. Robinson (1973); soprana italiană Toti Dal Monte (1975); sculptorul şi pictorul danez Robert Jacobsen (1993); poetul, prozatorul, publicistul, profesorul și juristul român Nicolae Ţaţomir (1996); scriitorul francez Jean-Claude Izzo (2000); scriitorul american Alfred Elton Van Vogt (2000); profesoara germană Eva Behring, istoric literar şi specialistă în domeniul literaturii române (2004); actorul britanic Ian Abercrombie (2012); scriitorul japonez Shotaro Yasuoka (2013); poetul mexican José Emilio Pacheco, laureat al Premiului Cervantes (2014); scriitorul şi cronicarul român Cicerone Ioniţoiu (2014); prozatorul român Mircea Constantinescu (2015); economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul român Traian Zorzoliu (2015); cântăreţul britanic Black [Colin Vearncombe], interpretul celebrei melodii „Wonderful Life” (2016); regizoarea, actriţa şi profesoara română de actorie Elena Negreanu (2016); actorul american Abe Vigoda (2016); actorul american Tommy Kelly, celebru pentru rolul principal în filmul „Aventurile lui Tom Sawyer” (2016); actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (2017); organistul şi compozitorul francez Jean Guillou, concertist de renume mondial, pedagog şi realizator de orgi (2019); compozitorul, aranjorul, dirijorul, jazzmanul și pianistul francez de origine armeană Michel Legrand, care a compus muzica pentru peste 200 de filme şi seriale de televiziune (2019); scriitorul francez Hubert Mingarelli (2020); epigramistul, umoristul, pamfletarul, poetul, prozatorul și publicistul român Ionel Iacob-Bencei, realizator de emisiuni radio în grai bănățean (2020) și baschetbalistul profesionist american Kobe Bryant (2020).

Septimiu Cioloboc