Oameni & Fapte – 26 iunie
Publicat de Corina Muntean, 26 iunie 2019, 06:00 / actualizat: 26 iunie 2019, 8:03
– Este cea de-a 177-a zi a lui 2019. Au rămas 188 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:30 şi va apune la ora 21:19.
– Azi, în România, este „Ziua Drapelului Naţional”, steag decretat ca simbol naţional de către Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 26 iunie 1848. Este şi „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri”, „Ziua Internaţională de Colaborare în Favoarea Păcii şi Democraţiei”, „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în Sprijinul Victimelor Torturii” şi Ziua Naţională a Republicii Madagascar, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1960.
– La 26 iunie 1241 s-a fondat orașul german Hanovra, iar în 1541 a fost ucis conchistadorul spaniol Francisco Pizarro, participant la expediţia din Columbia. În 1513, împreună cu Vasco Nunez de Balboa, el a descoperit Oceanul Pacific, apoi i-a înfrânt pe incaşi (între 1532-1533) şi l-a suprimat pe împăratul Atahualpa, instituind dominaţia spaniolă în Perú şi într-o parte a Boliviei. De asemenea, în 1535, Pizarro a întemeiat oraşul Lima.
– La 26 iunie 1599 s-a semnat un nou tratat între Țara Românească și Transilvania, prin care domnitorul Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Báthory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia sa. În anul 1819 a fost patentată bicicleta. Primul brevet a fost acordat în SUA, lui William Clarkson Jr., însă velocipedul exista deja în Europa. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului American de Brevete şi, deoarece nu a fost niciodată restaurată, există puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson. În Europa „maşinăria” pe două roţi a fost produsă în 1817 de baronul german Karl Freiherr von Drais.
– În 1848 Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani de pe moşiile boierilor, iar în 1886 chimistul francez Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru acest fapt cu Premiul Nobel, în 1906. La 26 iunie 1906, în localitatea franceză Le Mans, s-a dat startul în primul Grand Prix din lume la automobilism, la care au luat parte 32 de mașini. Cursa a avut 12 tururi, însumând 1238,16 kilometri. Primele şase tururi s-au desfăşurat în 26 iunie, iar ultimele şase în 27 iunie.
– La data de 26 iunie 1935 în Germania nazistă s-a introdus serviciul militar obligatoriu de șase luni, pentru bărbații între 18 și 25 de ani.
– Avem şi fapte din Al Doilea Război Mondial: la 26 iunie 1941 Finlanda s-a alăturat Germaniei naziste în războiul antisovietic, iar agenţii sovietici NKVD au omorât 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare de lângă oraşul Minsk, din Belarus. Iată şi două efecte ale conflagraţiei: în 1945 s-a semnat, la San Francisco, Carta Naţiunilor Unite, iar în 1948 a început să funcţioneze podul aerian umanitar instituit de Occident pentru Berlin, oraş pe care sovieticii l-au supus unei blocade în timpul căreia s-au efectuat 277.500 de zboruri, transportându-se 2,1 milioane tone de ajutoare. Podul aerian a durat până la 30 septembrie 1949.
– În 26 iunie 1954, la Obninsk, a început să genereze curent electric cea dintâi centrală nucleară sovietică. Ea a produs 5 MW, asigurând electricitate pentru 2.000 de case. În 1963 președintele american John F. Kennedy a vizitat orașul german Berlin, la doi ani după construirea Zidului Berlinului. Adresându-se mulțimii, el a declarat: „Astăzi, într-o lume a libertății, cea mai mare mândrie este să spun: Ich bin ein Berliner.”
– În 1967 polonezul Karol Wojtyła, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea, a fost învestit cu titlul de cardinal, iar la 26 iunie 1974 a avut loc prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american din Ohio, produsul scanat fiind un pachet de gumă de mestecat. Universal Product Code (UPC) este unul dintre cele mai utilizate coduri de bare de pe planetă şi serveşte la identificarea unui anumit produs şi a producătorului său.
– La 26 iunie 1977 Elvis Presley, supranumit „Regele rock and roll”-ului, a susţinut, la Indianapolis, ultimul său concert, murind două luni mai târziu, iar în anul 1981 a fost adoptată, la Nairobi (în Kenya), „Carta africană a drepturilor omului şi popoarelor”, ce prevedea crearea unei „Comisii africane a drepturilor omului şi popoarelor”, care să funcţioneze în cadrul Organizaţiei Unităţii Africane.
– La 26 iunie 1986 s-a inaugurat noul edificiu al Palatului Copiilor din București, iar în 1995 președintele egiptean Hosni Mubarak a supraviețuit unui grav atentat la Addis Abeba, în Etiopia. În anul 2000 Vaticanul a făcut public cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria în 1917 celor trei copii din localitatea portugheză Fatima. La 26 iunie 2006 ursul Bruno, care crease numeroase probleme în Bavaria, a fost omorât, fiind primul urs împușcat pe teritoriul german după 170 de ani.
– La 26 iunie 2009 italianca Giorgia Boscolo din Veneţia a devenit prima femeie gondolier, meserie exclusiv masculină vreme de peste 900 de ani, iar în 2013 ţara noastră a fost în doliu național, după accidentul rutier din Muntenegru, unde au murit 18 români.
– În 26 iunie s-au născut: astronomul francez Charles Messier, care a descoperit 20 de comete, 13 dintre ele purtându-i numele (1730); fizicianul şi matematicianul irlandez Sir William Thomson [Lord Kelvin], care a inventat Scala Kelvin de măsurare a temperaturii şi a pus bazele telegrafiei (1824); arhitectul francez Paul Wallot, proiectantul impunătoarei clădiri a Reichstag-ului din Berlin (1841); scriitorul danez Martin Andersen-Nexø, supranumit „Gorki al Nordului” (1869); scriitoarea americană Pearl Buck, laureată Nobel (1892); fizicianul rus Piotr Kapiţa, laureat Nobel (1894); inginerul german Wilhelm Messerschmitt, constructor de avioane (1898); zoologul român Vasile Gheorghe Radu (1903); eseistul, memorialistul, traducătorul şi sociologul român Petre Pandrea (1904); fizicianul român Valeriu Novacu (1909); chimistul american Roy Plunkett, care a descoperit teflonul (1910); poeta japoneză Toyo Shibata (1911); poetul, eseistul, dramaturgul şi omul politic francez Aimée Césaire (1913); astrofizicianul american Lyman Spitzer, părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (1914); baritonul italian Giuseppe Taddei (1916); compozitorul român Temistocle Popa (1921); actriţa americană Eleanor Parker (1922); dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado (1933); fizicianul american Robert Coleman Richardson, laureat Nobel (1937); cântăreţul, instrumentistul şi actorul american Chris Isaak, gazdă a unor show-uri TV (1956); fotbalistul italian Paolo Maldini (1968); profesorul şi economistul român Liviu Voinea, vice-guvernator al BNR (1975); omul politic conservator român Daniel Constantin, fost ministru al agriculturii (1978) şi cântărețul și producătorul american Ryan Benjamin Tedder (1979).
– La 26 iunie au murit: Iulian Apostatul, ultimul împărat roman păgân (363); conchistadorul spaniol Francisco Pizarro (ucis în 1541); inventatorul francez Joseph Montgolfier, care, împreună cu fratele său Étienne, a lansat primul balon cu aer cald (1810); ofiţerul, compozitorul şi scriitorul francez Claude Joseph Rouget de L’Isle, care a compus „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (1836); filologul, folcloristul, botanistul şi geologul american de origine germană Arthur Carl Victor Schott (1875); medicul, politicianul şi premierul român Nicolae Kretzulescu (1900); istoricul şi arheologul român Vasile Pârvan (1927); juristul, scriitorul şi omul politic ţărănist român Constantin Stere (1936); medicul legist român Nicolae Minovici (1941); episcopul ceh Metodiu Zavoral (1942); medicul austriac Karl Landsteiner, laureat Nobel şi cel care a descoperit grupele sangvine (1943); compozitorul, flautistul şi profesorul român Petre Elinescu (1947); geograful şi geologul român Mihail D. David (1954); scriitorul german Alfred Döblin (1957); compozitorul, dirijorul, pianistul, actorul şi profesorul român Richard Carol Oschanitzky (1971); inginerul electromecanic român Gheorghe Cartianu-Popescu (1982); compozitorul olandez Henk Badings (1987);
informaticianul american Joseph Licklider (1990); arhitectul român Grigore Ionescu (1992); sculptorul și pictorul franco-belgian de naţionalitate română Idel Ianchelevici (1994); mezzosoprana română Zenaida Pally (1997); demnitarul comunist român Corneliu Mănescu (2000); cântăreţul român Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (2002); omul politic şi președintele lituanian Algirdas Brazauskas (2010); scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron (2012) şi dramaturgul, prozatorul, poetul şi publicistul Dumitru Matcovschi din Republica Moldova (2013).
Septimiu Cioloboc
