Oameni & Fapte – 26 mai

– Este cea de-a 146-a zi a lui 2021. Au mai rămas 219 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:37 şi va apune la ora 21:02.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Provocării” („World Challenge Day”) – pentru manifestări sportive și culturale, marcată, simultan, în mai multe orașe din lume, în ultima zi de miercuri a lunii mai. Ideea unei astfel de zile s-a născut în anul 1983, în oraşul Saskatoon din Canada, şi s-a răspândit cu succes în întreaga lume, dobândind recunoaştere internaţională şi devenind un important eveniment anual mondial în domeniul „sportului pentru toţi”. Localităţile angrenate în această competiţie trebuie să mobilizeze cât mai mulţi oameni să facă sport. România a participat pentru prima dată la acest eveniment în 1993, când Bucureştiul a concurat cu Budapesta, iar Sibiul cu oraşul Puket din Thailanda.

– Este și „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple” marcată în ultima zi de miercuri din luna mai. Ziua a fost lansată în 2009 şi este coordonată de Federaţia Internaţională de Scleroză Multiplă.

– Este „Vesak”, „Sărbătoarea Iluminării”, sau „Ziua lunii pline din mai” – moment sacru pentru milioanele de budiști din întreaga lume. În ziua de „Vesak”, în urmă cu circa două milenii și jumătate, s-a născut Buddha. În ziua de „Vesak”, Buddha a atins iluminarea și tot în această zi a murit. Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 54/115 din 1999, a stabilit pe plan internațional ziua de „Vesak” ca zi de recunoaștere a contribuției budismului, una dintre cele mai vechi religii din lume, la spiritul umanității.

– Este și Ziua Naţională a Republicii Georgia (Gruzia), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1918, față de URSS.

– În 1488 a început construirea bisericii „Sfântul Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei, iar în 1591 s-a încheiat ridicarea Mănăstirii „Mihai Vodă” din Bucureşti. La 26 mai 1679 începea construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni din Bucureşti, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti, iar în 1805 împăratul francez Napoleon Bonaparte a fost încoronat rege al Italiei, la Catedrala „Domul din Milano”, cu Coroana de Fier a Lombardiei.

– În 1865 se încheia Războiul Civil din SUA, prin capitularea ultimei armate a Confederaţiei, iar în 1877 a apărut, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – cea dintâi gazetă socialistă din România. În 1896 s-a publicat, pentru prima oară la bursă, indicele „Dow Jones Industrial Average”, cel mai vechi şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York. Indicele a fost creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones.

– În 1918 Georgia şi-a proclamat independenţa, dar statul a avut o existenţă efemeră, fiind ocupat de Armata Roşie în martie 1921 şi încorporat, un an mai târziu, ca republică unională sovietică. Georgia şi-a redobândit independenţa la 9 aprilie 1991, în contextul destrămării URSS. La 26 mai 1920 sculptorul român Constantin Brâncuşi a participat la „Festivalul Dada” de la Paris, împreună cu André Gide, Paul Valery şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”.

– În 1921 s-a adoptat, în România, Legea asociaţiilor profesionale, dându-se pentru prima oară un cadru juridic mişcării sindicale, prin recunoaşterea sindicatelor. Legea a instituit însă importante limitări în activitatea acestora. La 26 mai 1940 începea Bătălia de la Dunkerque, din cel de-Al Doilea Război Mondial. Însemnat port francez la Marea Nordului, Dunkerque a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, însă au reuşit evacuarea a 340.000 de oameni în Marea Britanie. Bătălia s-a încheiat la 4 iunie 1940.

– Între 26-27 mai 1952 adepţii liniei comunist-naţionale din Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, au înlăturat, într-o plenară a CC al PMR, gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi URSS. La 26 mai 1966 Republica Guyana şi-a proclamat independenţa faţă de Marea Britanie, iar în 1977 alpinistul american George Willig escalada una dintre clădirile „World Trade Center” din New York, în trei ore și jumătate, fiind „premiat” de poliție cu o amendă de un dolar și 10 cenți.

– În 1972 a fost semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT 1), iar la 26 mai 1984 autorităţile române au inaugurat oficial Canalul Dunăre – Marea Neagră. La acea vreme era al treilea mare canal de navigaţie din lume (după canalele Suez şi Panama), scurtând traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 de kilometri.

– La 26 mai 1986 Comunitatea Europeană a adoptat steagul european, format dintr-un cerc de 12 stele aurii pe un fundal albastru, iar în 2000 s-a înfiinţat „Europa FM” – primul post privat de radio din România cu acoperire naţională. În 2019 românii și-au ales reprezentanții în Parlamentul European și tot atunci a avut loc referendumul național consultativ pe justiție, convocat de preşedintele Klaus Iohannis. Referendumul a reliefat dorința votanților de interzicere a amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, precum și a interzicerii adoptării de către Guvernul României a ordonanţelor de urgenţă privind infracţiunile și pedepsele care au la origine corupția.

– La 26 mai s-au născut: poetul şi traducătorul italian Francesco Berni (1535); pictorul francez Philippe de Champaigne (1602); economistul şi statisticianul englez Sir William Petty, „părintele” economiei politice clasice burgheze şi al statisticii (1623); matematicianul francez Abraham de Moivre (1667); scriitorul francez Edmond de Goncourt, care, cu fratele său Jules, a creat „Academia Goncourt” (1822); compozitorul și criticul muzical român Stan Golestan (1875); cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (1883); regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (1885); compozitorul şi actorul american Al Jolson (1886); pictorul român Aurel Băeșu (1896); poetul ceh Vitězslav Nezval (1900); pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (1904); actorul american de film John Wayne (1907); actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (1908); fotbalistul şi antrenorul scoţian Matt Busby (1909); istoricul literar român G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (1911); romancierul, scenaristul şi dramaturgul român Vintilă Corbul (1916); compozitorul și dirijorul român Aurel Popa (1917); eseista, criticul literar, prozatoarea şi traducătoarea română Mariana Şora (1917); cântăreaţa americană Peggy Lee (1920); compozitorul, cântărețul american de jazz și conducătorul de orchestră Miles Davis (1926); violoncelistul şi profesorul român Vladimir Orlov (1928); muzicologul şi istoriograful român Ion V.[asile] Florian (1929); chimistul român Petre T. Frangopol (1933); soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas (1938); regizorul de film, operatorul şi profesorul român Iosif Demian (1941); scriitoarea, publicista, chimista, profesoara și politiciana română Oana Manolescu (1941); criticul şi istoricul literar român Liviu Grăsoiu, autor de scenarii radiofonice şi de film (1943); actriţa americană Pam Grier (1949); astronauta și fiziciana americană Sally Ride, prima femeie din SUA care a ajuns în spaţiul cosmic (1951); actriţa americană Margaret Colin (1958); regizorul polonez Krzysztof Warlikowski (1962); cântăreţul britanic Black (1962); modelul, actrița și dansatoarea sud africană Musetta Vander (1963); chitaristul, compozitorul şi cântărețul american de muzică rock Lenny [Leonard Albert] Kravitz (1964); prințul Frederik, moştenitor al coroanei Danemarcei (1968); violonista română Irina Mureşan (1971) și interpreta americană de muzică rhythm & blues, actrița și producătoarea Lauryn Hill (1975).

– În 26 mai au murit: poetul italian Francesco Berni (1536); filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (1762); filozoful şi criticul literar rus Vissarion Belinski (1848); învățatul arab Abd el-Kader, conducător al luptei algeriene de eliberare națională (1883); poetul englez Julian Grenfell (1915); prozatorul român Leon Donici (1926); filosoful german Martin Heidegger, reprezentant al existenţialismului (1976); actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (1986); compozitorul, violonistul, muzicologul, publicistul și profesorul român Constantin Bobescu (1992); poetul şi traducătorul român Tiberiu Utan (1994); regizorul, scenaristul şi producătorul american de filme de animaţie Friz [Isadore] Freleng, autorul unor pelicule celebre precum „Pantera roz” și „Bugs Bunny” (1995); actorul şi cântăreţul român Ștefan Bănică – senior (1995); eseistul, folcloristul, istoricul și criticul literar român Ovidiu Papadima (1996); poetul român Cezar Baltag (1997); dirijorul elveţian Paul Sacher (1999); balerina română Silvia Irinel Liciu, soția poetului Ştefan Augustin Doinaş (s-a sinucis în 2002); actorul român Gheorghe Şimonca (2005); muzicianul şi compozitorul român Liviu Tudan, basistul trupei rock „Roşu şi Negru” (2005); industriaşul francez Edouard Michelin, fost preşedinte al grupului fabricant și furnizor de pneuri „Michelin” (2006); actorul, regizorul şi producătorul american Sydney Pollack, câștigător al Premiului Oscar (2008); compozitorul american Earle Harry Hagen (2008); actorul român Jean Constantin, maestru al comediei (2010); pictorul austriac Otto Muehl (2013); scriitorul american de literatură fantastică şi S.F. Jack Vance (2013); regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (2015); marele maestru spaniol de şah Arturo Pomar Salamanca (2016); actriţa americană Angela Paton (2016); politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski, fost consilier al preşedintelui american Jimmy Carter (2017); filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner (2018); scriitorul francez Pierre Bellemare, om de radio şi televiziune, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (2018) și actorul american Richard Thomas Herd Jr. (2020).

Septimiu Cioloboc