Oameni & Fapte – 26 octombrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 26 octombrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 300-a zi a lui 2020. Au rămas 66 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:55 şi va apune la ora 17:15.
– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Este „Ziua Naţională a Auditorului Financiar din România”, care se sărbătoreşte în ziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, protector al auditorilor români. Astăzi este și Ziua Naţională a Austriei, ţară în care se sărbătoreşte adoptarea Legii constituţionale asupra neutralităţii permanente a Austriei, din data de 26 octombrie 1955.
– În 1497 avea loc Bătălia din Codrii Cosminului (pădure la sud de Cernăuţi, la circa 100 kilometri nord de Suceava, capitala de atunci), între domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, şi regele polonez Ioan I Albert, bătălie încheiată cu o victorie importantă a moldovenilor. În 1795 s-a instituit Directoratul în Franţa, regim politic în care puterea executivă era încredințată unui guvern alcătuit din cinci persoane.
– În 26 octombrie 1802 s-a produs, în România, un seism cu o magnitudine de circa 8,2 grade pe scara Richter. La „Marele Cutremur” s-au prăbușit Turnul Colțea din Bucureşti și Biserica Sfântul Nicolae din Pitești. Seismul a fost resimţit pe o arie geografică extrem de vastă, de la Sankt Petersburg până în insulele greceşti din Marea Egee şi de la Belgrad până la Moscova.
– La 26 octombrie 1858 americanul Hamilton Smith a brevetat mașina de spălat rotativă, cu un sistem de circulare a apei reîncălzite, iar în 1860 a fost inaugurată, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, cu patru facultăţi: Drept, Filosofie-Litere, Ştiinţe şi Teologie. La aceeaşi dată s-a înființat, la Iași, „Școala de Arte Frumoase și Muzeul de Artă”, cea mai veche pinacotecă de stat din România.
– În 26 octombrie 1863 împăratul Franz Joseph I al Austriei sancţiona Legea privind egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei, prin care aceasta şi cele două biserici ale sale (cea unită şi cea ortodoxă) se regăseau pe picior de egalitate cu ungurii, secuii şi saşii, precum şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). În 1905
a fost semnat Tratatul privind separarea Norvegiei de Suedia, act prin care Oscar al II-lea, regele Suediei și Norvegiei, renunța la coroana Norvegiei.
– La 26 octombrie 1909 franţuzoaica Marie Marvingt devenea prima femeie care zbura cu balonul peste Marea Nordului, din Franţa până în Anglia. Numit „Stea căzătoare”, balonul a decolat din Nancy Park. În anul 1944 s-a încheiat Bătălia din Golful Leyte, în arhipelagul Filipinelor, una dintre cele mai mari încleştări navale din istoria lumii, în care Aliații au învins Marina Imperială Japoneză, punând stăpânire pe Oceanul Pacific, iar în 1960 au fost restabilite, la nivel de ambasadă, relaţiile diplomatice între România şi Cuba. În 1991 a avut loc, în Parcul Carol din Bucureşti, ceremonia de reînhumare a osemintelor Eroului Necunoscut, pe vechiul amplasament al Mormântului Eroului Necunoscut.
– La 26 octombrie s-au născut: marele cărturar român Dosoftei, mitropolit al Moldovei (1624); scriitorul, filosoful și istoricul român de formație enciclopedică Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei (1673); compozitorul italian Domenico Scarlatti (1685); filosoful austriac Karl Leonhard Reinhold (1757); omul politic și oratorul francez Jacques Danton, unul dintre conducătorii Revoluției Franceze (1759); jurnalistul și politicianul român Barbu Catargiu, premier al Principatelor Române (1807); omul politic liberal şi juristul român Gheorghe Costa-Foru (1820); poetul român Nicolae Beldiceanu (1844); istoricul, arheologul şi folcloristul român Grigore Tocilescu (1850); pictorul român Emanoil Panaiteanu-Bardasare (1850); istoricul român Dimitrie Onciul (1856); filosoful și politicianul român Petre P. Negulescu (1872); istoricul român Ioan Ursu (1875); poetul, prozatorul, autorul dramatic şi gazetarul român Horia Petra-Petrescu (1884); geologul român Ion Atanasiu (1892); pictorul, scenograful şi profesorul român Maxy [Herman Max] (1895); istoricul român Constantin C. Giurescu (1901); compozitorul și actorul român de revistă Vasile Vasilache (1907); interpreta americană de gospel și jazz Mahalia Jackson (1911); medicul stomatolog român Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială (1912); actorul american Jackie Coogan, copil-vedetă al cinematografului mut (1914); preşedintele francez François Mitterrand (1916); politicianul iranian Mohammad Reza Pahlavi, ultimul șah al Iranului (1919); folcloristul român Adrian Fochi (1920); prozatorul, esteticianul și poetul român Grigore Smeu (1928); actorul român Dumitru Rucăreanu (1932); arheologul şi profesorul român Marin Cârciumaru (1941); istoricul şi arheologul român Victor Spinei (1943); romancierul american Pat [Donald Patrick] Conroy, autorul romanului „Prinţul Mareelor” (1945); cântăreaţa, compozitoarea și actrița română Corina Chiriac, realizatoare de emisiuni de televiziune (1949); poeta și politiciana română Leonida Lari (1949); prozatorul, criticul literar, eseistul, traducătorul şi profesorul român Dumitru Radu Popa (1949); avocatul şi fostul premier român Victor Ciorbea, fost Avocat al Poporului (1954);
criticul literar, eseistul, jurnalistul şi traducătorul român Marius Ghica (1954); omul politic român Alexandru Sassu (1955); interpretul român de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu (1955); canotoarea română Elisabeta Lipă, campioană olimpică şi mondială, singura canotoare din lume cu cinci medalii olimpice de aur, fost ministru, actual chestor de poliție și președinte al Federației Române de Canotaj (1964); fotbalistul român Cristian Chivu (1980) şi actrița americană Allie DeBerry (1994).
– În 26 octombrie au murit: pictorul şi graficianul englez William Hogarth, autor de gravuri şi stampe satirice, ilustrator de cărţi şi precursor al caricaturii moderne (1764); scriitorul român Ion Codru-Drăgușanu (1884); scriitorul şi ziaristul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (1890); istoricul german de artă Aby M. Warburg (1929);
istoricul român Iulian [Iuliu] Marţian (1937); scriitorul rus Arkadi Gaidar (1941); inginerul naval, matematicianul și memorialistul rus Alexei Krîlov (1945); regizorul, dramaturgul, pictorul şi caricaturistul român Ion Sava, teoretician al artei spectacolului şi inovator în regie şi scenografie (1947); pianistul german Walter Gieseking (1956); romancierul, dramaturgul şi poetul grec Nikos Kazantzakis (1957); biochimista americană de origine cehă Gerty Cori, laureată Nobel (1957); inginerul american de origine ucraineană Igor I. Sikorsky, autorul primului elicopter utilizabil (1972);
chimistul american Charles J. Pedersen, laureat Nobel (1989); compozitorul și dirijorul român Teodor Carţiş (1999); compozitorul, cântăreţul şi actorul american Hoyt Axton (1999); generalul francez Jacques Massu (2002); actriţa franceză de origine română Jany Holt (2005); fotbalistul şi antrenorul român Nicolae Dobrin (2007); biochimistul american Arthur Kornberg, laureat Nobel (2007); istoricul român de etnie maghiară Jakó Zsigmond Pál (2008); compozitorul, muzicologul, dirijorul, publicistul și profesorul român Liviu Dănceanu (2017); medicul pediatru și profesorul român Marin Burlea, specialist în gastroenterologia pediatrică (2018); compozitorul, cântăreţul, chitaristul şi acordeonistul american Tony Joe White, personalitate a curentului muzical swamp rock (2018) și producătorul american de film Robert Evans, căruia i se datorează filme legendare precum „The Godfather” şi „Chinatown” (2019).
Septimiu Cioloboc
