Oameni & Fapte – 26 septembrie
Publicat de radiomures, 26 septembrie 2017, 08:44
– Este cea de-a 269-a zi a lui 2017. Au mai rămas 96 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:14 şi va apune la ora 19:11.
– Astăzi este „Ziua Europeană a Limbilor”, marcată din iniţiativa Consiliului Europei începând din 2001, un prilej pentru toate statele continentului de a se alătura în celebrarea diversităţii lingvistice şi culturale. Dealtfel, tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat, în cadrul Comisiei Europene, portofoliul multilingvismului. Este „Ziua Mondială a Contracepţiei”, având rolul de a dezvolta un comportament sexual sănătos în rândul populaţiei, mai ales al tinerilor, informarea despre metodele de contracepţie şi reducerea numărului de avorturi, prin tot felul de campanii desfăşurate în şcoli şi nu numai. Este şi „Ziua Mondială a Munţilor Curaţi”, cuprinsă în calendarul protecției mediului, elaborat de țările Uniunii Europene. Prin marcarea acestei zile se dorește sensibilizarea populației pentru a fi mai receptivă la tot ceea ce ne înconjoară, deoarece starea mediului înconjurător influențează în mod direct viața și sănătatea noastră. Este şi „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU în 2013.
– La 26 septembrie 70 d. Hr. generalul roman Titus (viitor împărat) a cucerit Ierusalimul, iar în 1387 domnitorul moldovean Petru I Muşat recunoştea, la Lvov, suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei şi rege al Poloniei. Începea astfel rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei.
– În 1580 corsarul englez Sir Francis Drake s-a întors în Anglia, la bordul corabiei „Golden Hind”, ancorând în portul Plymouth cu 59 de marinari şi o bogată încărcătură de mirodenii și de comori spaniole capturate, după o călătorie pe mare în jurul lumii, care a durat trei ani. În 1815 Rusia, Austria şi Prusia semnau, la Paris, actul de constituire a „Sfintei Alianțe”, prima organizație internațională pentru apărarea securității și păcii în Europa.
– În anul 1835, la Teatro San Carlo din Napoli, a avut loc premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti, pe un libret după romanul lui Walter Scott, „Mireasa lui Lammermoor”, iar pe 26 septembrie 1874 s-a organizat, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc: un concurs de tir (intitulat „tragere la semn”), la care au participat şi membrii societăţii de tir din Ungaria.
– În 1907 Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic. Mai târziu, în 1931, prin Statutul de la Westminster, va obţine calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului. În anul 1912 izbucnea Primul Război Balcanic, între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia şi Muntenegru) pe de o parte şi Imperiul Otoman pe de altă parte, război încheiat în anul 1913 cu victoria coaliţiei antiotomane. România s-a declarat neutră.
– În 1954 un taifun a scufundat feribotul japonez „Toya Maru”, dezastru care a avut loc în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1.155 de morţi. La data de 26 septembrie 1960 fostul preşedinte al Cubei, Fidel Castro, a rostit cel mai lung discurs ţinut de cineva în faţa membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, prelegere care a durat 4 ore şi 29 minute.
– În anul 1976 autoturismul românesc „ARO 240”, fabricat la Uzinele din Câmpulung (Muscel), era distins cu Medalia de Aur la Târgul Internaţional de la Zagreb.
– Pe 26 septembrie 1991, în condiţiile desfăşurării celei de-a 4-a mineriade (25-26 septembrie), guvernul român condus de Petre Roman a demisionat. Seara, ortacii au încercat să pătrundă în sediul Televiziunii, generând scene de violență și de vandalism.
– În 1998 miniştrii apărării din Turcia, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Macedonia semnau, la Skopje, Acordul de constituire a Forţei Multinaţionale pentru Menţinerea Păcii în sud-estul Europei.
– În anul 2002 Timișoara devenea primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: noaptea, când traficul scade mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută.
– Tot la 26 septembrie 2002 feribotul senegalez supraîncărcat „Le Joola” s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei, numărul estimat al morților fiind de peste 1.800.
– În anul 2005 soldatul american Lynndie England a fost găsită vinovată în scandalul de tortură de la închisoarea Abu Ghraib, în timpul ocupației din Irak. A doua zi, era condamnată la trei ani de închisoare.
– La data de 26 septembrie 2006 a fost dezvelită statuia generalului francez Charles de Gaulle, amplasată în piaţa cu acelaşi nume din Bucureşti.
– La 26 septembrie s-au născut: pictorul francez Théodore Géricault (1791); romancierul australian Joseph Furphy, „părintele” romanului australian (1843); fiziologul englez Sir Archibald Vivian Hill, laureat Nobel (1886); poetul şi dramaturgul englez de origine americană T.[homas] S.[tearns] Eliot, laureat Nobel (1888); filosoful german Martin Heidegger (1889); actorul rus de film Ivan Mosjukin (1889); compozitorul american George Gershwin (1898); poetul, eseistul şi dramaturgul român Dan Botta (1907); fotbalistul şi antrenorul român de etnie maghiară Ştefan Dobay, nume de legendă a fotbalului românesc (1909); dramaturgul şi medicul român Ștefan Berceanu (1914); poeta spaniolă Matilde Camus (1919); handbalistul şi antrenorul român Nicolae Nedef (1928); actriţa americană Donna Douglas (1933); scriitorul și filosoful sârb Mihailo Mihailov (1934); handbalistul român Aurel Bulgariu (1934); compozitorul şi vocalistul britanic Bryan Ferry (1945); cântăreaţa americană de country Lynn Anderson, câştigătoare a Premiului Grammy pentru celebra sa melodie „Rose Garden” (1947); solista vocală şi actrița australiană Olivia Newton-John (1948); gimnastul și antrenorul român Dan Grecu (1950); actrița americană Linda Hamilton (1956); afaceristul şi preşedintele ucrainean Petro Oleksiiovici Poroşenko (1965) şi jucătoarea americană de tenis Serena Williams (1981).
– În 26 septembrie au murit: matematicianul și fizicianul german Hermann Grassmann (1877); pictorul român de etnie armeană Apcar Baltazar (1909); cântăreaţa americană de blues Bessie Smith (1937); compozitorul, pianistul și folcloristul maghiar Bartók Béla (1945); actrița italiană Anna Magnani (1973); chimistul elveţiano-croat Lavoslav Ružička, laureat Nobel (1976); fizicianul suedez Karl Siegbahn, laureat Nobel (1978); muzicologul român Ştefan Lakatoş (1989); scriitorul italian Alberto Moravia (1990); scriitoarea americană de origine rusă Nina Berberova (1993); pictorul român Grigore Spirescu (1995); politicianul comunist român Nicu Ceaușescu, fiul natural al dictatorului Nicolae Ceaşescu şi al Elenei Ceauşescu (1996); pictorul român Ion Dumitriu (1998); cântăreţul britanic Robert Palmer (2003); scriitoarea britanică Helen Cresswell (2005); jucătorul american de golf Byron Nelson (2006); violonista americană Dorothy Schwartz (2007); actorul și regizorul american de film Paul Newman (2008); actriţa americană Gloria Stuart, protagonistă în filmul „Titanic” (2010) şi muzicianul, comediantul, actorul şi scriitorul român Ioan Gyuri Pascu, membru al grupului de umor „Divertis” (2016).
Septimiu Cioloboc
