Oameni & Fapte – 20 octombrie

– Este cea de-a 293-a zi a lui 2022. Au mai rămas 72 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:46 şi va apune la ora 18:26.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Controlorilor de Trafic Aerian”, deoarece la 20 octombrie 1961, cu ocazia conferinţei EFATCA (Federaţia Europeană a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian), organizată la Amsterdam, în Olanda, reprezentanţii a 12 asociaţii europene anunţau finalizarea discuţiilor privind fondarea Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian (IFATCA – Internaţional Federation of Air Traffic Controllers’ Associations). La cea de-a 20-a aniversare a federaţiei (20 octombrie 1981), IFATCA a propus sărbătorirea datei de 20 octombrie ca „zi a controlorului”.

– Marcăm și „Ziua Internațională a Leneșului”, inițiată în noiembrie 2010, de fundația non-profit AIUNAU și dedicată protejării tuturor formelor de viață sălbatică, pentru a ajuta oamenii să cunoască mai bine leneșii, aceste mamifere tropicale care trăiesc în America Centrală şi de Sud, animale timide, lente și liniștite, care interacționează rar cu altele.

– Este „Ziua Mondială a Osteoporozei”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia că în ultimele decenii osteoporoza a devenit o importantă problemă de sănătate publică. Lansată, la 20 octombrie 1996, de către Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, a fost susţinută şi de Comisia Europeană. În 1997 „Ziua Mondială a Osteoporozei” a fost organizată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză, iar în 1998 şi 1999 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit co-sponsor.

– Azi este „Ziua Internațională a Peisajului”, sărbătorită prima dată în 2017, la inițiativa Consiliului Euroei. Ziua celebrează peisajul ca o componentă esențială a împrejurimilor popoarelor, o expresie a diversității patrimoniului cultural și natural comun și fundamentul identității lor, așa cum este definit prin Convenția Europeană a Peisajului, adoptată la 20 octombrie 2000.

– În Cuba se sărbătoreşte „Ziua Naţională a Culturii”, deoarece la data de 20 octombrie 1868 s-a interpretat pentru prima dată imnul naţional cubanez. Dar ziua se aniversează începând din 1980.

– La 20 octombrie 1349 Papa Clement al VI-lea a interzis flagelarea, iar în 1548 a fost fondat oraşul Nuestra Señora de La Paz (cunoscut ca La Paz), capitala de astăzi a Boliviei. În 1638, după 100 de zile de construcţii, s-a încheiat ridicarea Mănăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti. Lăcaşul s-a sfinţit la 26 octombrie 1638, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. La 20 octombrie 1880 Tegucigalpa era declarată capitala Republicii Honduras, iar în 1917 a început, la Chişinău, Congresul Ostăşesc, la care au participat 898 de delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti. Congresul proclama autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării, în care vor fi aleşi 195 de deputaţi, între care 150 de români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor.

– În 1919 a fost fondat clubul de fotbal Ceahlăul Piatra Neamţ, de către un grup de elevi şi profesori de la Liceul „Petru Rareş” din oraşul de la poalele Muntelui Pietricica, iar la 20 octombrie 1920 începea greva generală a proletariatului din România, la care au participat circa 400.000 de salariaţi. Desfăşurat până în ziua de 28 octombrie, conflictul de muncă a cuprins toate ramurile industriei şi transporturilor, fiind prima grevă politică generală a proletariatului din toată ţara.

– La 20 octombrie 1932 s-a format, în România, un guvern naţional-ţărănesc condus de Iuliu Maniu, în care portofoliul Ministerului de Externe era deţinut de marele diplomat Nicolae Titulescu. Renunţând la „politica porţilor deschise”, Cabinetul Maniu a iniţiat măsuri cu caracter protecţionist, printre care şi Legea vămilor. Comuniştii chinezi conduşi de Mao Zedong ajungeau la 20 octombrie 1935 în nord-vestul Chinei, după un marş de circa 10.000 de kilometri de-a lungul ţării, cunoscut ca „Marşul Cel Lung”.

– Pe 20 octombrie 1944 a fost eliberat oraşul sârb Belgrad de sub ocupaţia germană, în cel de-Al Doilea Război Mondial și tot atunci, în timpul vizitei la Moscova, premierul britanic Winston Churchill i-a propus lui Stalin, iar liderul sovietic a acceptat, înţelegerea cu privire la împărţirea zonelor de influenţă în Balcani. În 1968 Jacqueline Kennedy s-a căsătorit cu armatorul grec Aristotel Onassis, iar în 1973 a fost inaugurată Opera din Sydney, cu Simfonia a 9-a de Beethoven, în prezenţa reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Sydney Opera House, a cărei piatră de temelie a fost pusă în martie 1959, este una dintre cele mai complexe şi deosebite construcţii ale secolului al XX-lea.

– Peste 50 persoane au murit şi peste 100.000 au fost evacuate din Filipine în timpul taifunului „Dot”, stârnit la 20 octombrie 1985. În 2011 a început cel de-al 12-lea recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România, având ca rezultat o populaţie stabilă de 19.042.936 de persoane şi 8,5 milioane de locuinţe. Recensământul anterior a fost efectuat în martie 2002, populaţia stabilă fiind atunci de 21.680.974 persoane.

– Tot în 2011 organizaţia separatistă bască ETA a anunţat, într-un comunicat, că renunţă la violenţă, punând astfel capăt celor 40 de ani de teroare. ETA a decis „încetarea definitivă a activităţii armate” şi a cerut guvernelor spaniol şi francez „să deschidă un proces de dialog direct”, cu scopul de a căuta o soluţie pentru „consecinţele conflictului”.

– În 20 octombrie s-au născut: filosoful şi medicul italian Alessandro Achillini (1463); poetul maghiar Bálint Balassi (1554); matematicianul, astronomul şi arhitectul britanic Sir Christopher Wren (1632); publicistul francez Jean Honoré Ubicini, participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească (1818); actriţa şi cântăreaţa română Eufrosina Popescu (1821); compozitorul, pedagogul şi pianistul român Carol Miculi (1821); poetul romantic şi jurnalistul român Ioan Catina (1827); poetul, prozatorul şi dramaturgul român George Baronzi (1828); istoricul, omul politic, avocatul şi publicistul Iosif Hodoş, unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni (1829); preotul şi istoricul român Ioan Boroş (1850); poetul francez Arthur Rimbaud (1854); filosoful, psihologul și pedagogul american John Dewey (1859); epigramistul, publicistul şi dramaturgul român Cincinat Pavelescu (1872); filologul, lingvistul şi folcloristul aromân Pericle Papahagi (1872); compozitorul american Charles Ives (1874); generalul, scriitorul şi profesorul român Nicolae M. Condiescu, ministru al armatei (1880); actorul american de film de etnie maghiară Lugosi Béla, interpretul contelui Dracula (1882); istoricul literar, folcloristul, publicistul și profesorul român Dimitrie Marmeliuc (1886); pianistul şi compozitorulul american de jazz Jelly Roll Morton, primul teoretician al jazz-ului (1890); lingvistul, filologul, editorul și pedagogul român Alexandru Rosetti (1895); pianista franceză Monique Haas (1909); arhitectul francez Bernard Zehrfuss (1911); diplomatul, militantul politic și scriitorul francez Stéphane Frédéric Hessel, erou al Rezistenţei franceze din Al Doilea Război Mondial (1917); regizorul francez de film Jean-Pierre Melville (1917); profesorul român de teologie, dirijorul de cor și compozitorul Ioan Brie (1919); etnologul și folclorista română Ghizela Suliţeanu (1920); scriitorul german Otfried Preußler, autor de literatură pentru copii (1923); criticul şi istoricul de teatru, dramaturgul, umoristul, prozatorul, antologatorul şi publicistul român Valentin Silvestru (1924); actorul și regizorul francez de film Roger Hanin (1925); regizorul german de film Konrad Wolf (1925); criticul și istoricul român de artă Florica Cruceru (1926); criticul şi istoricul literar român Pompiliu Marcea (1928); scriitorul, eseistul şi publicistul român Mircea Herivan (1930); cineastul, prozatorul şi publicistul român Ioan Grigorescu (1930); sportivul român Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1932); actorul american William Christopher (1932); actorul român Ion Dichiseanu (1933); criticul şi istoricul literar, biograful și profesorul român Ion Bălu (1933); istoricul şi publicistul român Vlad Georgescu, fost director al Radio „Europa Liberă” (1937); criticul muzical și violonistul român Dan Scurtulescu (1939); poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul şi academicianul Dumitru Matcovschi din Republica Moldova (1939); preotul român, profesorul de teologie, compozitorul de muzică bisericească, dirijorul şi muzicologul bizantinist Nicu Moldoveanu (1940); artista plastică română Doina Artemiza Boceanu (1940); actorul român Costel Constantin (1942); DJ-ul american David Mancuso, inclus în Dance Music Hall of Fame (1944); compozitorul român şi dirijorul de muzică uşoară Dan Ardelean (1946); doctorul român de etnie maghiară Benedek István, fost şef al Secţiei Clinice de Hematologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, autorul primului transplant de măduvă la un bolnav adult din ţara noastră (1948); cântăreţul american de rock, compozitorul, producătorul de înregistrări și multi-instrumentalistul Tom Petty (1950); actrița, designerul de modă și prezentatoarea italiană de televiziune Mara Venier [Mara Povoleri] (1950); publicista română și criticul de teatru şi film Dana Duma (1951); „sensei” – maestrul român – Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale (1951); actorul, poetul, muzicianul, fotograful și pictorul american de origine daneză Viggo Mortensen Jr. (1958) și cântăreața bosniacă Lepa Brena, cunoscută interpretă de muzică ușoară din fosta Iugoslavie (1960).

– La 20 octombrie au murit: traducătorul şi fabulistul român Alexandru [Alecu] Donici (1865); istoricul, istoriograful şi editorul român Constantin Giurescu (1918); dirijorul, pedagogul şi compozitorul german Max Bruch (1920); juristul român George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral (1940); slavistul român Stoica Ştefan Nicolaescu (1941); producătorul, actorul, dramaturgul, criticul literar şi directorul francez de teatru Jacques Copeau (1949); istoricul român Constantin I. Moisil (1958); pianista română şi pedagoga Constanţa Erbiceanu (1961); inginerul minier, afaceristul și omul politic american Herbert Hoover, fost preşedinte al SUA (1964); fizicianul britanic Paul Adrien Maurice Dirac, laureat Nobel (1984); biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori, laureat Nobel (1984); poetul român Marius Robescu (1985); actorul britanic de film Anthony Quayle (1989); regizorul român de film Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie și inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (1990); actorul de film, scenaristul şi regizorul rus Serghei Bondarciuk (1994); istoricul literar și economistul român Dumitru Velciu (1994); actorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american de film Burt Lancaster (1994); actorul francez Bernard Fresson (2002); omul politic libian Muammar Abu Minyar al-Gaddafi, cunoscut şi sub numele de Colonelul Gaddafi, conducător al Libiei (2011); meşterul popular român Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din ţara noastră (2010); poetul, eseistul şi traducătorul român Virgil Bulat, fost deţinut politic (2010); medicul și profesorul american Donnall Thomas, laureat Nobel (2012); economistul american Lawrence R. Klein, laureat al Premiului Nobel (2013); poetul român Ion Stanciu (2013); designerul dominican Oscar de la Renta (2014); publicistul, scriitorul şi veteranul român de război Vasile Ilica (2015); alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Vârful Everest din Munții Himalaya şi care a cucerit apoi alte şapte vârfuri importante (2016); regizorul român de teatru şi profesorul Valeriu Moisescu (2016); poetul, publicistul și prozatorul român Eugen Evu (2017); actorul argentinian Federico Luppi (2017); fizicianul român Mihail Bălănescu, doctor în științe nucleare și cofondator al Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele (2018) și iluzionistul american-canadian James Randi (2020).

Septimiu Cioloboc