Oameni & Fapte – 27 decembrie
Publicat de Rotar Mirela, 27 decembrie 2022, 07:37
– Este cea de-a 361-a zi a lui 2022. Au rămas 4 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:40.
– Suntem în cea de-a treia zi de Crăciun, iar ortodocşii şi greco catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan.
– Astăzi este „Ziua Internaţională de Pregătire pentru Epidemii”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 8 decembrie 2020, pentru a susține importanța prevenirii, pregătirii și parteneriatului împotriva epidemiilor. Organizația Mondială a Sănătății joacă un rol esențial în coordonarea răspunsurilor la epidemii, în conformitate cu mandatul său, și în sprijinirea eforturilor naționale, regionale și internaționale de prevenire, atenuare și abordare a impactului bolilor infecțioase și epidemiilor, în conformitate cu obiectivele Agendei 2030. Vaccinarea împotriva virusului COVID-19 a început la data de 27 decembrie 2020.
– În 537 d.Hr. a fost inaugurată Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, devenită în anul 1453 moschee și în 1935 muzeu, iar la 27 decembrie 1391 apărea, în Țara Românească, prima mențiune documentară a „logofătului” – şef al cancelariei domneşti care se ocupa cu redactarea hotărârilor luate de domnitor şi de sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnitorului. Denumirea provine din Bizanţ şi a ajuns la noi pe filieră sud-slavă. În actele în limba latină, marele logofăt se numeşte „cancellarius” sau „supremus cancellarius”.
– La 27 decembrie 1784 Horea şi Cloşca, lideri ai răscoalei ţărăneşti din Transilvania, au fost prinşi şi închişi la Alba Iulia. Pe 31 ianuarie 1785 va fi prins şi Crişan. Primii doi au fost traşi pe roată în ziua de 28 februarie 1785, pe platoul „La furci” din Alba Iulia, iar Crişan s-a spânzurat în închisoare.
– La Iaşi a avut loc în 1816, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, primul spectacol de teatru în limba română: piesa într-un act „Mirtil şi Hloe”, pastorală dramatizată de scriitorul francez Jean-Pierre Claris de Florian, după elveţianul Salomon Gessner. La 27 decembrie 1831 savantul englez
Charles Darwin a început a doua sa călătorie în America de Sud, la bordul navei regale „HMS Beagle”.
– În 1918 Adunarea Naţională a saşilor de la Mediaş s-a declarat de acord cu hotărârea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de unire a Transilvaniei cu România, iar la 27 decembrie 1945 se înfiinţa Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BIRD (cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială – BM), agenţie specializată a ONU. Tot atunci fost creat Fondul Monetar Internaţional (FMI), devenit între timp agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
– Pe 27 decembrie 1978 s-a instaurat democrația în Spania, după 40 de ani de regim dictatorial, iar în 1985 gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane în aeroporturile internaţionale din Roma și Viena. În 27 decembrie 1989 s-a publicat Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a consiliilor teritoriale ale FSN, ca organe ale puterii de stat. S-a ales Biroul Executiv al CFSN (cu Ion Iliescu – preşedinte şi Dumitru Mazilu – vicepreşedinte), iar URSS, SUA şi Marea Britanie au transmis sprijinul pentru schimbările şi noile autorităţi din România. Declaraţii de recunoaştere a Frontului Salvării Naţionale au mai făcut guvernele din ţări precum: Canada, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Argentina, Columbia şi Vietnam.
– În 1991 s-a deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti, iar în 27 decembrie 2000, cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creștinism și a sfârșitului de mileniu, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare. În 2004 s-a produs o explozie cosmică deosebită, când o erupție a unei stele neutronice a afectat ionosfera Pământului.
– În 27 decembrie s-au născut: astronomul şi matematicianul german Johannes Kepler, cel care a descoperit că Pământul și planetele se mișcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice (1571); scriitorul, poetul și călugărul iezuit maghiar Adányi András (1715); chimistul și biologul francez Louis Pasteur, fondator al microbiologiei moderne (1822); criticul, colecţionarul de artă și umoristul rus Pavel Mihailovici Tretiakov, fondatorul Galeriei de artă din Moscova, care îi poartă numele (1832); compozitorul şi pedagogul francez André Gédalge, profesor al lui George Enescu (1856); industriaşul american Cyrus S.[tephen] Eaton, unul dintre fondatorii mişcării pacifiste PUGWASH (1883); romancierul american Louis Bromfield (1896); poetul, esteticianul și filozoful român Tudor Vianu, director general al Bibliotecii Academiei Române şi al Teatrului Național din București (1897); actriţa şi cântăreaţa americană de origine germană Marlène Dietrich (1901); compozitorul maghiar Szabó Ferenc (1902); poetul român Emil Giurgiuca (1906); dirijorul, violoncelistul şi compozitorul olandez Willem van Otterloo (1907);
pictorul, graficianul, fotograful de război și armurierul german de origine română Friedrich Ritter Bömches Von Boor (1916); actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul francez Michel Piccoli (1925); dirijorul și profesorul român Petre Sbârcea (1931); chitaristul american Scotty Moore, pionier al muzicii rock’n’roll (1931); gimnasta sovietică Larisa Latînina (1934); actorul francez de comedie Jean-Claude Bouillon (1941); cantautorul catalan Joan Manuel Serrat (1943); inginerul fizician român Mihai N. Mihăilă, care a descoperit fononii în zgomot (1948); actorul francez de film Gérard Depardieu (1948); pictorul român Mihai Marin Cârstea (1951) și atleta română Doina Melinte, campioană olimpică și mondială la alergare, în probele de 800 de metri și 1.500 de metri (1956).
– La 27 decembrie au murit: poetul francez Pierre de Ronsard, principal reprezentant al Pleiadei – școală literară franceză din secolul al XVI-lea (1585); poetul şi jurnalistul rus Nikolai A. Nekrasov (1877); pictorul român Nicolae Popescu (1877); inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, constructorul vestitului turn din Paris care-i poartă numele (1923); poetul rus Serghei Esenin (1925); americanul William G. Morgan, inventatorul voleiului (1942); actorul român Ion Manolescu (1959); pictorul român Alexandru Ciucurencu (1977); actorul român de comedie Horia Căciulescu (1989); medicul veterinar român Vasile Gheţie, fondatorul şcolii româneşti de anatomie comparată a animalelor domestice (1990); actorul german Peter Paulhoffer, născut în România (1993); scriitorul şi publicistul român Manole Auneanu (1993); regizorul american de film, scenaristul, actorul şi producătorul George Roy Hill (2002); actorul britanic de film Alan Bates (2003); jurnalistul român Mihai Andrei, una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Române (2006); matematicianul american de origine română Peter Ladislau Hammer, fondator al mai multor reviste de specialitate (2006); regizorul, scenaristul şi actorul polonez de film Jerzy Kawalerowicz (2007); premierul pakistanez Benazir Bhutto (ucis în 2007); actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (2010); istoricul literar, eseista şi traducătoarea română Vera Călin (2013); actrița, scenarista și producătoarea americană de film Carrie [Frances] Fisher (2016); actrița franceză Claude Gensac (2016); regizorul argentinian Fernando Birri, părintele noului cinema latinoamerican (2017); matematicianul și profesorul român Constantin Corduneanu (2018); actorul român Sergiu Tudose (2018); jurnalistul și profesorul român de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România (2018); scenaristul și producătorul american de televiziune William Theodore Link (2020); chimistul și profesorul român Dumitru Oancea (2020) și cantautorul român, compozitorul, folkistul, realizatorul, producătorul de emisiuni de televiziune și deputatul Victor Socaciu.
Septimiu Cioloboc
